Libanul a cunoscut o scădere remarcabilă a inflației, scăzând la două cifre pentru prima dată în aproape patru ani. Această schimbare vine pe măsură ce întreprinderile locale aleg din ce în ce mai mult să își prețuiască bunurile în dolari americani, mai degrabă decât în ​​lira libaneză.

Transformare economică în mijlocul crizei

De la prăbușirea financiară din 2020, declanșată de obligațiile internaționale de 30 de miliarde de dolari ale Libanului, economia națiunii a fost într-o stare groaznică. Acest prăbușire a decimat economiile pe viață ale multora și a dus la scăderea valorii lirei libaneze.

În efortul de a-și stabiliza operațiunile, numeroase companii din Liban au trecut la prețul produselor lor în dolari, o mișcare care a fost adoptată acum de majoritatea sectoarelor de retail, inclusiv de supermarketuri și restaurante.

Sursa: Administrația Centrală de Statistică a Libanului

Acest proces de dolarizare a contribuit la reducerea ratei inflației, care a fost raportată la 70,4% luna trecută, de la 123% în februarie. Este o scădere puternică față de rata uimitoare a inflației de 269% atinsă în aprilie 2023, potrivit agenției de stat de statistică a Libanului.

În ciuda acestei îmbunătățiri, majoritatea populației, care câștigă încă în lire sterline libaneze, se confruntă cu dificultăți crescute din cauza accesului limitat la economia dolarului predominant în prezent.

Stabilizarea lirei libaneze pe piața neagră a contribuit, de asemenea, la încetinirea inflației, dar stabilitatea economică a țării rămâne precară.

Dificultățile economice au fost agravate de recentele conflicte regionale, în special de tensiunile în curs între Hezbollah și forțele israeliene, care amenință să perturbe sectorul turismului care dăduse semne de redresare înainte de conflict.

Provocări persistente și rezistență

Sistemul financiar al Libanului s-a confruntat cu o defalcare catastrofală în 2019 din cauza datoriei publice nesustenabile și a corupției pe scară largă, ceea ce a dus la accesul restricționat la depozitele bancare și la tulburări publice larg răspândite. Așa-numita „Revoluție din octombrie” a avut loc proteste masive, iar miliarde de depozite rămân înghețate până în prezent.

Declarația ulterioară a falimentului de către guvernul și banca centrală a Libanului în 2022 a marcat un punct scăzut, dar sectorul privat a dat dovadă de o rezistență notabilă.

Banca Mondială a remarcat că consumul privat a fost consolidat de remitențe și turism, anticipând o creștere minoră în 2023 – prima din 2018. Cu toate acestea, aceste previziuni au fost ulterior ajustate în scădere din cauza impactului economic al conflictelor militare care au implicat Hezbollah și Hamas.

Pe străzile din Beirut, frustrarea s-a răspândit la sfârșitul lunii martie, când deponenții au protestat în fața Băncii Centrale, cerând acces la economiile lor înghețate. Mulți libanezi s-au resemnat cu probabilitatea ca aceste economii să nu fie niciodată recuperate complet.

Între timp, operațiunile financiare de zi cu zi s-au mutat în mare parte către tranzacții în numerar, serviciile de remitențe și schimburile valutare înlocuind funcțiile bancare tradiționale.

Devalorizarea monedei a condus la un fenomen unic în peisajul financiar al Libanului, cu trei tipuri de monede care circulă acum: lira libaneză, dolarii americani și „lolari” – un termen pentru dolari care sunt prinși în conturile bancare și pot fi retrași doar la o fracțiune din valoarea lor.

În mijlocul acestor provocări, diaspora Libanului joacă un rol crucial, trimițând acasă miliarde de remitențe care acum constituie o parte semnificativă din PIB-ul țării. Acest flux financiar rămâne robust, protejând economia de cele mai grave crize financiare locale.