Comisarul BCE, Schnabel, a declarat miercuri că Banca Centrală Europeană trebuie să fie atentă să nu reducă prea mult ratele dobânzilor, deoarece costurile de împrumut sunt deja aproape de nivelurile care nu mai restricționează economia, iar o reducere suplimentară a dobânzilor ar putea fi contraproductivă.

Schnabel a declarat într-un interviu că oficialii pot continua să relaxeze politica monetară, dar doar treptat, pentru a evita scăderea ratelor dobânzilor sub așa-numitul prag neutru. Această formulă a avertizat că o relaxare excesivă ar putea risipi un spațiu politic prețios.

„Având în vedere perspectivele inflației, cred că dacă datele ce urmează să fie publicate continuă să confirme prognoza noastră de bază, putem începe să îndreptăm treptat ratele dobânzilor spre nivelul neutru,” a declarat Schnabel. „Vreau să avertizez să nu mergem prea departe, căci asta ar însemna să intrăm în domeniul relaxării.”

Ea estimează că rata neutră, care nu poate fi măsurată cu precizie, este între 2% și 3%, mai mare decât nivelul sugerat de oficiali mai dovlecei, cum ar fi guvernatorul Băncii Centrale a Greciei, Stournaras, și guvernatorul Băncii Centrale a Portugaliei, Centeno. După o reducere de 75 de puncte de bază până acum în acest an, rata dobânzilor pentru depozite în zona euro este de 3,25%. Schnabel a declarat că rata actuală nu este „posibil foarte departe” de nivelul neutru.

După comentariile de mai sus ale lui Schnabel, piețele monetare au redus pariurile pe o reducere a ratelor dobânzilor de către Banca Centrală Europeană, așteptându-se ca aceasta să reducă ratele doar cu 146 de puncte de bază până la sfârșitul anului 2025, față de 150 de puncte de bază anterior. Euro a continuat să crească, cu o creștere de 0,5% până la un maxim intermediar de aproximativ 1,0540, în timp ce randamentele obligațiunilor germane pe 2 ani și-au recuperat pierderile anterioare.

Aceste comentarii au generat o dezbatere aprinsă despre cum ar trebui să reacționeze Banca Centrală Europeană la deteriorarea economiei din zona euro. Între timp, deși inflația din regiune se apropie de obiectivul de 2% mai repede decât se anticipase anterior, nu este complet liniștitor.

Discuția despre viteza de relaxare a Băncii Centrale Europene a prins avânt, iar incertitudinea globală crescută complică și mai mult situația – în special în contextul posibilității ca Trump să revină la Casa Albă și să impună taxe comerciale.

Investitorii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor la aproximativ 1,75%, iar Schnabel a recunoscut că aceasta nu se aliniază cu evaluarea ei. Economiștii intervievați de Bloomberg se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor la 2% în a doua jumătate a anului 2025.

Investitorii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să reducă ratele dobânzilor la 1,75%

„Piața pare să creadă că politica trebuie să intre în domeniul relaxării,” a spus ea. „Din perspectiva de astăzi, cred că acest lucru nu este potrivit.” De asemenea, ea a respins așteptările investitorilor de o scădere unică de 50 de puncte de bază, spunând că ea „tinde puternic spre o abordare treptată”.

Economiștii Bloomberg, David Powell și Andrej Sokol, au declarat: „În ultimele două cicluri de relaxare, Banca Centrală Europeană a redus în cele din urmă ratele dobânzilor cu aproximativ 200 de puncte de bază sub estimarea noastră a ratei neutre. Bloomberg Economics consideră că pentru ca banca centrală să aibă o rată finală a dobânzii sub 2% (estimarea noastră actuală a ratei neutre) ar fi nevoie de un șoc sever.”

Schnabel a avertizat că, deși inflația este sub așteptări, dacă problemele economice subiacente duc la scăderea ratei inflației, reducerea dobânzilor ar putea fi contraproductivă.

Schnabel a spus: „În această situație, (a lăsa ratele dobânzilor) să intre în domeniul relaxării ar putea avea costuri mai mari decât beneficiile. Atunci când economia se va confrunta cu șocuri la care politica monetară poate răspunde mai eficient, ne vom folosi de spațiul politic prețios.”

În ceea ce privește creșterea economică, ea a minimalizat scăderea neașteptată a activității din sectorul privat în această lună, invocând problemele politice din Europa și creșterea incertitudinii cauzate de victoria lui Trump în alegerile din SUA. Ea a spus că aceste date ar putea exagera gradul de slăbiciune economică.

Activitatea sectorului privat din zona euro a revenit în zona de contracție

Schnabel a spus: „Privind datele reale, aceste sondaje arată că economia zonei euro rămâne stagnantă.” Dar ea a adăugat că, în prezent, nu vede riscuri de recesiune. „Din ceea ce știm, pe baza datelor existente, consumul din trimestrul al treilea a fost mai puternic decât se aștepta. Am observat unele dovezi ale unei recuperări bazate pe consum în datele noastre. Acest lucru mă face să cred că această afirmație rămâne credibilă.”

Această opinie contrastează puternic cu evaluarea perspectivei făcute săptămâna trecută de guvernatorul Băncii Centrale a Italiei, Panetta, care a îndemnat la o mai mare atenție asupra „slăbiciunii economiei reale” și a spus că ratele dobânzilor ar putea fi „încă departe de neutralitate”. El consideră că politica ar putea trebui să devină expansivă, în timp ce alții cred că această discuție este prematură.

Schnabel a declarat că tot mai multe dovezi sugerează că impactul politicii de strângere a Băncii Centrale Europene devine „vizibil mai slab”. Ea a spus că un sondaj recent a arătat că majoritatea băncilor nu mai consideră că ratele dobânzilor restricționează cererea de împrumuturi, iar sectorul imobiliar pare să își revină.

Ea a spus că, deși rata neutră ar putea fi mai mare decât înainte de pandemia de COVID-19, „ne aflăm într-o lume foarte diferită”.

„Datoria noastră publică este mult mai mare, mai dispersată și necesită investiții masive pentru a face față provocărilor cu care ne confruntăm,” a spus ea, „iar revoluția inteligenței artificiale ar putea, de asemenea, să ne crească productivitatea.”

În ceea ce privește rata inflației, Schnabel crede că aceasta va atinge 2% anul viitor, deși presiunea asupra prețurilor în sectorul serviciilor rămâne foarte ridicată. Cu toate acestea, ea a avertizat să nu ne concentrăm doar pe momentul în care vom atinge obiectivul, menționând că drumul de combatere a inflației până în 2025 ar putea fi încă „accidentat”.

Inflația din zona euro ar putea crește luna aceasta

Unii oficiali au avertizat că, dacă ratele dobânzilor rămân ridicate pentru o perioadă lungă de timp, creșterea prețurilor ar putea deveni prea slabă. Guvernatorul Băncii Centrale a Franței, Villeroy, a spus săptămâna trecută că oficialii vor „monitoriza îndeaproape” acest tip de riscuri.

Schnabel consideră că aceasta nu este o mare amenințare și se așteaptă ca prognoza Băncii Centrale Europene din decembrie să arate că inflația „va rămâne aproape de obiectiv pe termen mediu”.

Ea a spus că, deși revenirea lui Trump reprezintă o altă problemă pentru Banca Centrală Europeană, informațiile despre ceea ce va face el în realitate sunt limitate, ceea ce înseamnă că este prea devreme pentru a trasa concluzii. Schnabel a spus că taxele ar putea pune în pericol creșterea economică, dar impactul asupra prețurilor nu este foarte clar, adăugând că, în general, o protecționism mai mare ar putea genera unele efecte inflaționiste.

Articolul a fost redistribuit de: Jin Shi Data