Articolul reprodus provine de la: MetaCat
Autor: Elena & ChaGPT
Traducere/organizare: MetaCat
Tipar: MetaCat
AI și Crypto, ca două tehnologii revoluționare, au atras o atenție deosebită din partea diverselor sectoare. Ele nu doar că stimulează inovația în domeniul tehnologic, dar provoacă și numeroase reflecții la nivel filozofic. Diferitele gândiri filozofice au atitudini variate față de AI și Crypto, de la raționamentul filozofiei occidentale până la intuițiile și conceptele de libertate din filozofia estică, oferind perspective bogate pentru a examina aceste două tehnologii. Iată o explorare a punctelor de vedere ale câtorva filozofi din Occident și Est, analizând cum privesc ei AI și Crypto.
Punctele de vedere ale filozofilor occidentali
Socrate: AI (dar cu atenție la sophism)
Socrate își promovează reflecțiile filozofice prin metoda sa de întrebări și răspunsuri, concentrându-se pe rațiune și moralitate. În ceea ce privește AI, el ar putea aprecia potențialul său, dar ar fi de asemenea vigilent față de accentul excesiv pe utilitate, care ar putea genera abuzuri tehnologice asemănătoare sophismelor. Sistemele AI pot simula gândirea umană, dar natura lor este lipsită de etică, ceea ce ar putea contraveni aspirațiilor lui Socrate față de moralitate și înțelepciune. Prin urmare, el ar fi mai înclinat să favorizeze AI în ceea ce privește generarea unei reflecții profunde asupra moralității și filozofiei, mai degrabă decât să devină un instrument de „sophism” instrumentat.
Aristotel: Crypto (opunându-se RLHF-ului AI)
Etica lui Aristotel susține cultivarea virtuților prin practică și rațiune, iar teoria sa a „mediei de aur” subliniază echilibrul și ordinea naturală. În ceea ce privește AI, mai ales AI antrenat prin învățare prin întărire (RLHF), el ar putea avea o atitudine opusă. Aristotel subliniază combinarea „înțelepciunii practice” cu „rațiunea”, iar procesul de antrenare a AI, dacă depinde prea mult de intervenția umană (precum RLHF), ar putea să se abată de la echilibrul și înțelepciunea naturală, afectându-i astfel moralitatea. Prin urmare, Aristotel ar putea susține mai mult caracteristica descentralizată a Crypto, care se aliniază cu „legile naturale”.
Descartes: AI (prin antrenament RLHF)
Raționamentul lui Descartes „Cogito, ergo sum” consideră rațiunea și gândirea ca fiind baza existenței umane. El ar putea avea o atitudine favorabilă față de AI, în special pentru modul în care aceasta imită gândirea și procesele cognitive umane prin RLHF. Descartes consideră că abilitatea de raționare și gândire este cheia definiției umanității, iar dacă AI poate învăța și evolua prin simularea acestei rațiuni, atunci este o extensie a existenței și cunoașterii umane. Prin urmare, Descartes ar putea considera AI ca fiind o extensie naturală a rațiunii și gândirii, merită urmărită.
Voltaire: Crypto (apreciază natura sa de dezbatere și anti-culturală)
Voltaire este cunoscut pentru criticarea autorității și promovarea gândirii libere. El ar putea fi atras de natura descentralizată și anti-sistem a Crypto. Crypto, ca o provocare la adresa sistemelor financiare și politice tradiționale, are o puternică nuanță anti-culturală și liberală, care se aliniază perfect cu spiritul de libertate personală și opoziția față de despotism pe care Voltaire o apreciază. Deși AI poate, de asemenea, să stimuleze progresul social, centralizarea și controlul său pot să nu fie în conformitate cu libertatea și independența dorite de Voltaire.
Leibniz: AI (acționând ca „Dumnezeu”)
Filozofia lui Leibniz subliniază armonia și scopul universului. El ar putea fi foarte interesat de AI, în special de modul în care aceasta poate rezolva probleme complexe prin logica eficientă și algoritmi, făcând astfel lumea mai ordonată. Leibniz a propus în (monadologie) că universul este alcătuit din monade (entități microscopice) și că fiecare monadă are scopul și comportamentul său inerent. Existența AI ar putea fi considerată o extensie a „înțelepciunii” umane a „monadelor”, ajutând oamenii să „trăiască conform conceptelor ipotetice viitoare”, în conformitate cu teleologia lui Leibniz.
Kant: Crypto (refuzând neglijarea AI față de sublimul universal)
Etica lui Kant subliniază „rațiunea practică” și „legea morală”. În ceea ce privește AI, el ar putea avea o atitudine prudentă, în special atunci când AI ignoră cerințele morale universale și sublimul. Kant consideră că acțiunile morale trebuie să respecte principiile universalizării, iar algoritmii și deciziile AI pot să nu se conformeze acestei legi universale, mai ales când se bazează pe date și decizii utilitariste. Prin urmare, Kant ar putea fi mai înclinat să susțină Crypto, în special caracteristica sa descentralizată, care poate proteja mai bine principiile morale și libertatea umană.
Nietzsche: Crypto (formularea eternului întoarceri)
Filozofia lui Nietzsche a „eternului întoarceri” subliniază renașterea și transformarea continuă a vieții, promovând depășirea moralității tradiționale și a limitărilor umane, căutând libertatea și creativitatea individuală. În ceea ce privește Crypto, Nietzsche ar putea fi atras de caracteristica sa descentralizată, considerând Crypto ca o distrugere și remodelare completă a valorilor tradiționale, în conformitate cu înțelegerea sa a filozofiei „eternului întoarceri”. Artificialitatea și rațiunea AI ar putea să nu fie suficiente pentru a satisface aprecierea lui Nietzsche față de puterea vieții și creativitate, de aceea Crypto ar putea să se alinieze mai bine cu valorile sale.
Wittgenstein: AI (automatisarea și rotația limbajului)
Filozofia lingvistică a lui Wittgenstein subliniază utilizarea limbajului și construirea semnificației. El consideră că limbajul nu este doar un instrument de reflexie a lumii, ci și că acesta creează semnificația lumii. Progresele AI în înțelegerea semnificației și procesarea limbajului, în special generarea automată a limbajului și rotația, ar putea stârni interesul lui Wittgenstein. AI poate „roti” cuvintele prin generarea automată a limbajului, schimbând modul în care lumea este exprimată, ceea ce se aliniază cu înțelegerea sa dinamică a limbajului. Prin urmare, Wittgenstein ar putea susține AI, în special în capacitatea sa de a stimula gândirea umană și inovația lingvistică.
Perspectiva filozofilor estici
Laozi: Crypto (non-acțiune și conducere fără forță)
Laozi promovează „non-acțiunea”, subliniind filosofia naturii, libertății și lipsei de dorințe. În ceea ce privește AI, el ar putea avea o atitudine prudentă sau chiar opusă, considerând că centralizarea și intervenția excesivă ar putea contraveni principiului „non-acțiunii”. Comparativ, caracteristica descentralizată a Crypto se aliniază mai bine cu „legile naturale” și filosofia „libertății” pe care Laozi le subliniază. Crypto, prin eliminarea intermediarilor și controlului autoritar, permite indivizilor să fie mai liberi, ceea ce este în conformitate cu principiile filozofice ale lui Laozi. Prin urmare, Laozi ar fi mai înclinat să sprijine Crypto.
Zhuangzi: Crypto (libertate și detașare)
Zhuangzi subliniază libertatea, detașarea și non-acțiunea, iar filozofia sa caută să se elibereze de constrângerile externe și de prejudecăți. În ceea ce privește centralizarea și regulile AI, Zhuangzi ar putea fi nemulțumit, deoarece acestea limitează libertatea și natura umană. În schimb, descentralizarea și natura anti-tradițională a Crypto se aliniază mai bine cu căutarea lui Zhuangzi pentru libertate. Prin urmare, Zhuangzi tinde să sprijine Crypto, considerând că aceasta poate ajuta oamenii să se elibereze de constrângerile tradiționale și să revină la natură.
Confucius: AI (se concentrează pe moralitate și armonie)
Confucius promovează „umanitatea”, subliniind dragostea și grija între oameni și acordând o atenție deosebită ordinii sociale și normelor morale. În viziunea lui Confucius, dacă AI poate promova armonia și dezvoltarea morală a societății umane, îmbunătățind cultivarea morală și înțelepciunea individuală și sporind responsabilitatea socială, atunci este benefic. El consideră că educația este cheia progresului moral al umanității, iar aplicarea AI în acest domeniu, dacă poate ajuta oamenii să își îmbunătățească cultivarea morală, este în conformitate cu spiritul „umanității”. Totuși, Confucius ar fi vigilent față de riscurile etice posibile ale tehnologiei AI, în special în ceea ce privește accentuarea excesivă a eficienței și utilitarismului, neglijând în același timp legăturile emoționale și morale dintre oameni. Dacă dezvoltarea AI ignoră îngrijirea umană sau distruge relațiile sociale, Confucius ar contesta acest lucru. Prin urmare, Confucius susține aplicarea AI, dar cu condiția ca aceasta să ofere sprijin pentru creșterea morală a oamenilor și ordinea socială, nu doar să urmărească eficiența sau profitul.
Zen (Huineng): Crypto (libertatea interioară și intuiția)
Huineng din Zen promovează iluminarea instantanee și intuiția, considerând că depășirea constrângerilor externe se realizează prin libertatea și iluminarea interioară. Zenul subliniază non-raționalitatea și experiența directă, în timp ce raționalitatea și regulile AI ar putea fi în conflict cu filozofia Zen. În schimb, Crypto, ca tehnologie descentralizată, permite oamenilor să scape de constrângerile structurilor de putere tradiționale, aliniindu-se astfel cu căutarea Zenului pentru libertate și eliberare. Prin urmare, Zenul ar putea fi mai înclinat să susțină Crypto.
Budism (Bodhisattva Nagarjuna): Crypto (conceptul de vid și descentralizare)
Conceptul de „vid” din budism, care subliniază impermanența și non-eul, are similitudini cu ideea descentralizată a criptomonedelor. Mecanismul descentralizat al Crypto elimină structurile de putere centralizate, fiind în conformitate cu înțelegerea budistă a „vidului”, care consideră că toate lucrurile sunt fluide și impermanente. Caracteristica centralizată a inteligenței artificiale și căutarea controlului pot fi în conflict cu principiile fundamentale ale budismului. Prin urmare, susținătorii filozofiei budiste, în special Bodhisattva Nagarjuna, ar putea fi mai înclinați să sprijine Crypto.
Filozofia indiană: AI (susține progresul înțelepciunii și auto-cunoașterii)
În filosofia indiană, „înțelepciunea” și „auto-cunoașterea” ocupă un loc important. Ideile din „yoga” și „meditație” subliniază importanța cunoașterii sinelui și a universului prin practica interioară și iluminare. În această filozofie, potențialul AI poate fi folosit pentru a accelera explorarea auto-cunoașterii și a înțelepciunii interioare a oamenilor, mai ales în domeniile psihologiei, meditației și dezvoltării spirituale.
AI poate oferi învățare personalizată și suport psihologic, ajutând indivizii să își înțeleagă mai bine sinele, promovând astfel procesul de „înțelepciune” și „eliberare”. În plus, AI ar putea oferi perspective noi asupra problemei „eu” și „non-eu” din filozofia indiană, prin analiza conștiinței umane și a structurilor cognitive.
Wang Yangming: AI (uniunea cunoașterii și acțiunii)
Nucleul filozofiei lui Wang Yangming este „uniunea cunoașterii și acțiunii”, el susține unirea cunoașterii și acțiunii și subliniază iluminarea interioară. În această viziune, AI ar putea fi văzut ca un instrument care ajută oamenii să își cunoască mai bine sinele și să își îmbunătățească comportamentul. AI poate, prin învățare profundă și mecanisme de feedback, ajuta indivizii să obțină înțelepciune în practică, realizând astfel uniunea cunoașterii și acțiunii.
Gândirea lui Wang Yangming pune accent pe cultivarea moralității în practică. Dacă AI poate juca un rol de stimulare în acest proces, ajutând oamenii să înțeleagă și să aplice mai bine comportamentele morale, el ar putea considera AI ca fiind o aplicație conformă cu „uniunea cunoașterii și acțiunii”. În același timp, aplicarea AI în educație, psihologie, etică etc., poate ajuta indivizii să reflecteze și să crească continuu în acțiune, ceea ce este în conformitate cu spiritul filozofic al lui Wang Yangming.
Concluzie
Fie că este vorba despre raționamentul filozofiei occidentale, fie despre conceptele de libertate și natură din filozofia estică, AI și Crypto, ca două teme de actualitate, au generat conexiuni profunde cu gândirea filozofică tradițională. Filozofii occidentali precum Socrate, Aristotel, Leibniz și alții, sprijină AI mai ales pe baza potențialului său rațional și înțelept, în timp ce Voltaire, Nietzsche și alții tind să susțină caracteristicile descentralizate și anti-sistem ale Crypto. Filozofii estici, precum Laozi, Zhuangzi și Zen, sunt mai predispuși să susțină libertatea și natura oferite de Crypto, în timp ce Confucius și Wang Yangming ar putea recunoaște rolul AI în îmbunătățirea rațiunii și înțelepciunii.
Indiferent de circumstanțe, dezvoltarea și aplicarea AI și Crypto sunt rezultatele intersecției dintre progresul tehnologic și reflecția filozofică. În diferite culturi și contexte filozofice, transformările sociale și impactul moral pe care acestea le aduc merită o aprofundare și o reflecție atentă.