La COP29 în Baku, aproape 200 de țări au ajuns la un acord istoric de a aloca 300 de miliarde de dolari anual pentru a finanța cele mai sărace națiuni în lupta lor împotriva impacturilor schimbărilor climatice. Acest nou obiectiv va înlocui angajamentul anterior de 100 de miliarde de dolari pe an, care, deși a fost îndeplinit în 2022 cu două ani întârziere, va expira în 2025.

Un acord controversat

Acordul a fost considerat insuficient de multe națiuni în dezvoltare, care s-au confruntat cu cele mai mari costuri din cauza dezastrelor climatice, precum inundații, furtuni și secete. Cu toate acestea, șeful ONU pentru climă, Simon Steill, l-a apreciat ca fiind "o poliță de asigurare pentru umanitate".

Critici din partea țărilor sărace: Delegații din insule mici și națiuni vulnerabile au părăsit temporar negocierile în semn de protest față de lipsa de incluziune și de încercările țărilor producătoare de combustibili fosili de a dilua acordul.

Tensiuni între bogați și săraci: Dezbaterea despre responsabilitatea istorică a țărilor industrializate, principalii emițători de gaze cu efect de seră, a devenit centrul discuției.

Cine va plăti?

Aproximativ 24 de țări industrializate, inclusiv SUA, Canada și națiuni europene, vor conduce contribuțiile. Deși acordul încurajează economiile emergente, cum ar fi China și statele din Golf, să participe, nu le obligă.

Cererea Europei: Guvernele europene au îndemnat China, a doua cea mai mare economie din lume, să contribuie semnificativ la fond.

Obiectiv pe termen lung: Pe lângă cei 300 de miliarde de dolari anual, acordul stabilește un obiectiv de a strânge 1.3 trilioane de dolari pe an până în 2035, inclusiv finanțare publică și privată.

Alte evoluții la COP29

1. Piața globală de credite de carbon: Reguli au fost stabilite pentru cumpărarea și vânzarea creditelor de carbon, ceea ce ar putea mobiliza miliarde de dolari în proiecte precum reîmpădurirea și tehnologiile curate.

2. Obiectivul de 1.5°C în pericol: Conform Raportului privind decalajul emisiilor al ONU 2024, planeta este pe cale să sufere o creștere a temperaturii de până la 3.1°C până la sfârșitul secolului, depășind periculos limita stabilită în Acordul de la Paris.

Provocări politice și climatice

Alegerile lui Donald Trump ca președinte al SUA ridică incertitudini cu privire la angajamentul țării față de finanțarea pentru climă. Trump, care a numit schimbările climatice o "farsă", a promis deja să retragă SUA din acordurile internaționale.

Priorități în scădere: Tensiunile geopolitice, cum ar fi războiul din Ucraina și conflictele din Orientul Mijlociu, au mutat schimbările climatice de pe agenda principală în Vest.

Între timp, 2024 se preconizează a fi cel mai călduros an înregistrat, cu dezastre climatice devastând atât națiunile în dezvoltare, cât și pe cele industrializate.