Asemănări între legile lui Newton și criptomonedele Bitcoin, Solana și Pepe

Cele trei legi ale mișcării ale lui Isaac Newton, formulate în secolul al XVII-lea, au influențat diverse domenii ale științei și tehnologiei. Interesant este că se pot face paralele între aceste legi fizice și funcționarea criptomonedelor moderne precum Bitcoin, Solana sau Pepe.

Prima lege a lui Newton (Legea inerției): „Un obiect în repaus va rămâne în repaus, iar un obiect în mișcare va rămâne în mișcare dacă nu acționează asupra unei forțe exterioare”.

În contextul criptomonedelor, această lege poate fi comparată cu rezistența la schimbare de pe piețele financiare. Bitcoin, fiind prima criptomonedă, a stabilit o stare de „mișcare” în lumea criptomonedei care a continuat, cu excepția cazului în care intervine o „forță externă”, cum ar fi reglementarea guvernamentală sau o actualizare tehnologică semnificativă. În mod similar, monedele precum Solana și Pepe tind să-și mențină traiectorii până când un eveniment extern le afectează.

A doua lege a lui Newton (Legea forței și a accelerației): „Accelerația unui obiect depinde de masa obiectului și de forța care acționează asupra acestuia”.

Pentru Bitcoin, „masa” ar putea fi interpretată ca valoarea de piață și adoptarea sa, iar „puterea” ca evenimentele care îi influențează prețul, cum ar fi schimbările în cererea utilizatorilor sau deciziile politice. Cunoscută pentru viteza și eficiența mare, Solana arată cum „masa” mai mică (costurile de tranzacție) și „forța” mai mare (adopția tehnologică) au ca rezultat o „accelerare” mai mare în ceea ce privește popularitatea și utilizarea. Pepe, datorită naturii sale mai volatile și mai speculative, poate prezenta schimbări rapide în valoarea sa datorită adoptării în masă mai scăzute și sensibilității la forțele pieței.