Economia Europei se lovește de obstacole, acum mai mult ca niciodată. Decalajul dintre performanțele economice ale Europei și ale SUA se lărgește, exacerbată de pandemia de coronavirus și de conflictul în curs din Ucraina. Această situație trage problemele economice ale Europei în prim-planul discuțiilor globale.

Un contrast puternic cu S.U.A.

În comparație, economia Statelor Unite a revenit puternic de la recentele eșecuri, atingând o rată de creștere care este mai mult decât dublă față de cea a zonei euro. Această diferență puternică modifică discuțiile de politică monetară de peste Atlantic, iar SUA se așteaptă să reducă ratele dobânzilor mai puțin frecvent decât omologii săi europeni din cauza creșterii mai puternice și a previziunilor de inflație.

Lupta Europei nu se referă doar la creșterea lentă, care a devenit o problemă oarecum familiară, ci și la modul de susținere a investițiilor în fața acestor provocări. Costurile ridicate ale energiei și subvențiile profitabile din SUA atrag afacerile europene să se mute, adăugând la necazurile Europei.

Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru economie, subliniază urgența menținerii investițiilor în Europa. Cu toate acestea, soluții precum cele propuse de Mario Draghi pentru o integrare mai profundă și o finanțare centralizată par imperative, dar provocatoare. Industriile europene se confruntă cu riscul de a se închide sau de a se muta, dacă nu există schimbări majore de politică.

Îmbătrânirea populației și lipsa unor actori majori din sectoarele tehnologice cheie complică și mai mult dinamismul economic al Europei. Continentul a fost cândva la un nivel maxim la începutul anilor 1990, beneficiind de aprofundarea pieței unice a UE. Cu toate acestea, economiile combinate ale UE au pierdut teren de atunci în fața SUA, în special afectate de criza datoriilor din zona euro și de revoltele globale mai recente.

Nivelurile veniturilor din Europa au scăzut în urma celor din SUA, Fondul Monetar Internațional prognozând că această disparitate va crește doar. Problemele de bază includ investițiile slabe și tezaurizarea forței de muncă, companiile ezitând să elibereze lucrătorii din cauza temerilor de a nu-i putea reangaja pe măsură ce cererea revine.

Criza încrederii consumatorilor

Încrederea consumatorilor este scăzută în Europa, cu scăderea prețurilor la case și guvernele reducând cheltuielile. În schimb, lucrătorii din SUA au înregistrat o creștere a salariilor care îi ajută să facă față mai bine inflației, iar investițiile lor mai mari în acțiuni au dat roade și în timpul recentelor creșteri ale pieței.

De asemenea, europenii aleg să muncească mai puțin, o tendință intensificată de pandemie, cu reduceri uriașe ale orelor de lucru negociate de lucrătorii din sectoare precum căile ferate și oțel. Această schimbare către un echilibru mai bun între viața profesională și viața privată, însă, contrastează cu orele de lucru stabile în SUA și contribuie la deficitul de forță de muncă din Europa, care este exacerbată de schimbările demografice și de reducerea imigrației din Europa de Est.

Provocări demografice și de productivitate pe termen lung

UE se confruntă cu provocări demografice cu o populație care îmbătrânește, iar până în 2050, se preconizează că rata populației în vârstă de muncă va scădea brusc. Această tendință demografică, combinată cu ratele de productivitate stagnante, prezintă o imagine sumbră pentru viitorul economic al Europei.

Problemele de productivitate sunt deosebit de pronunțate în comparație cu SUA, unde companiile sunt în general mai mari și mai puțin reglementate, permițând investiții și eficiență mai mari. Companiile europene, adesea mai mici și mai constrânse, se luptă să valorifice progresele tehnologice precum cloud computing și aplicațiile software.

Diferența de productivitate are implicații masive asupra standardelor de viață din Europa. Dacă cele mai mari economii europene ar fi egalat ratele de creștere a productivității din SUA, PIB-ul lor pe cap de locuitor ar fi putut fi semnificativ mai mare.

Piața de investiții prezintă, de asemenea, diferențe majore, companiile europene investind mult mai puțin decât omologii lor americani. Acest decalaj este evident mai ales în sectorul tehnologiei, unde companiile americane continuă să depășească Europa în cheltuielile de cercetare și dezvoltare.

Pe măsură ce factorii de decizie se luptă cu aceste provocări cu mai multe fațete, rămâne întrebarea: Ce speranță mai rămâne pentru economia Europei?