Cuvânt înainte:

#Web3 Modul în care funcționează economia este de fapt destul de simplu: este determinat de patru factori principali.

●Primul este cazurile de utilizare, adică criptomoneda și tehnologia blockchain sunt folosite pentru a rezolva probleme practice, cum ar fi serviciile financiare, securitatea datelor etc.

●Al doilea este inovarea, noi idei și tehnologii apar în mod constant pentru a promova dezvoltarea acestui domeniu.

●Al treilea este hype-ul pieței Uneori, oamenii vor acorda prea multă atenție unui anumit proiect, determinând creșterea valorii acestuia, deși această situație poate fi doar temporară.

● În cele din urmă, există tendințe din industrie. Pe măsură ce trece timpul, opiniile și nevoile oamenilor pentru criptomonede și tehnologia blockchain se vor schimba, iar aceste schimbări vor avea un impact asupra pieței.

Prin urmare, economia Web3 este de fapt o combinație a acestor factori, care promovează împreună dezvoltarea acestui domeniu.

Participarea și activitatea utilizatorilor sunt piatra de temelie a acestor factori și un factor cheie în evaluarea potențialului de creștere al unui proiect sau sector cripto. Tendințele de pe piață conduc adesea la puncte fierbinți pe piața cripto, conducând în același timp la schimbările de preț și la evoluția ciclurilor pieței.

În timpul ultimului ciclu al pieței bull, am asistat la explozia proiectelor Metaverse și NFT. De exemplu, în perioada de vârf a pieței în 2021, proiectele de gaming mainstream precum Sandbox și Axie Infinity au adus investitorilor profituri de până la 160 de ori. Prin urmare, a ține pasul cu tendințele industriei este una dintre cele mai bune modalități pentru investitori de a-și extinde câștigurile în timpul unui ciclu de piață în creștere.

Acest articol explorează pe scurt 5 noi tendințe care pot apărea în acest ciclu de piață, despre care se așteaptă să reproducă prosperitatea P2E (Play to Earn, play to earn) sau Metaverse. 👇

1️⃣#Layer3 ：

Layer3 (al treilea strat soluție) este un protocol avansat construit pe soluția existentă Layer2. În lumea blockchain, există o provocare: atingerea echilibrului perfect între descentralizare, securitate și scalabilitate. Unele soluții deja existente Layer 2, cum ar fi Arbitrum și Polygon, urmăresc să crească scalabilitatea pentru a îmbunătăți performanța generală a Ethereum.

Odată cu aplicarea pe scară largă a tehnologiei blockchain în întreaga lume, avem nevoie de o arhitectură blockchain mai flexibilă, care necesită ca soluțiile Layer3 să joace un rol. Layer3 nu numai că poate interopera cu protocolul existent Layer2, dar poate oferi și diverse funcții specifice, cum ar fi rezolvarea problemelor de confidențialitate sau suportarea unui număr mare de tranzacții, moștenind în același timp securitatea blockchain-ului Layer1.

Layer3 își propune să faciliteze implementarea aplicațiilor descentralizate (dApps) prin introducerea de funcționalități personalizate și o interoperabilitate mai mare, ducând scalabilitatea la nivelul următor, permițând rețelei să gestioneze mai multe tranzacții și să suporte aplicații mai complexe.

De exemplu, unele proiecte emergente de schimb descentralizat (DEX), cum ar fi Syndr, își dezvoltă propriile blockchain-uri Layer 3. Scopul lor este de a facilita tranzacționarea cu instrumente financiare derivate la nivel instituțional și de a obține o experiență de utilizator asemănătoare Web2. Pe măsură ce proiectele Layer 2 continuă să se maturizeze, blockchain-urile Layer 3 pot primi mai multă atenție și hype precum Layer 2 în viitor.

2️⃣ZK rollup：

ZK Rollup este o tehnologie Ethereum promițătoare, care poate crește eficiența, asigurând în același timp securitatea.

Vitalik este foarte optimist cu privire la această tehnologie și și-a exprimat sprijinul de multe ori în articolele și discursurile sale. Cu toate acestea, din cauza limitărilor tehnice, implementarea actuală se confruntă în continuare cu anumite provocări. Dovada zero-cunoștințe necesită o mulțime de resurse de calcul și durează mult timp, ceea ce duce la unele decalaje între aceasta și un alt OP tehnic.

Acest decalaj este deosebit de evident în construcția ecologică. Datele actuale arată că unele dintre proiectele ZK Rollup sunt încă în urmă cu o altă tehnologie OP în ceea ce privește valoarea totală. În ciuda acestui fapt, investitorii continuă să fie entuziasmați de ZK Rollup. Recent, A16Z a lansat propria sa platformă open source ZKVM.

Trebuie remarcat faptul că ZKVM este o platformă mai largă de mașini virtuale, diferită de ZKEVM pe care o auzim adesea. Acest lucru demonstrează perspectivele largi de aplicare ale tehnologiei ZK Rollup. Deși dezvoltarea actuală a unor proiecte de top ZK Rollup nu este ideală, proiectul emergent Metis are un potențial mare în unele aspecte.

Metis folosește un sistem hibrid care combină avantajele metodelor de procesare OP și ZK. Deși din cauza limitărilor tehnice, acest avantaj nu este încă suficient de evident. Cu toate acestea, Metis a adoptat o abordare inovatoare cu sortatorul său în încercarea de a realiza descentralizarea. Această abordare poate rezolva unele probleme și poate oferi simbolului mai multă valoare.

Mai important, dacă secvențiarul ZK Rollup realizează descentralizare, în viitor pot apărea noi metode de exploatare, care pot schimba întregul peisaj ecologic. Aceste noi tendințe merită atenția investitorilor noștri, dar pe lângă tehnologie, părțile din proiect trebuie să acorde atenție și construcției ecologice, altfel perspectivele ar putea să nu fie optimiste.

3️⃣$AI ：

AI (inteligență artificială) este o tehnologie de învățare automată care utilizează puterea de calcul a computerului și big data pentru a simula abilitățile umane de rezolvare a problemelor. Ea simplifică procesul de luare a deciziilor, luând decizii mai raționale și luând acțiuni care sunt cele mai susceptibile de a obține un anumit rezultat. AI poate evolua continuu și poate deveni mai inteligentă prin învățarea din datele cu care este furnizată.

În lumea blockchain-ului, avem un registru distribuit care poate stoca datele în siguranță, care este blockchain-ul. Datele din blockchain nu pot fi manipulate, astfel încât poate asigura securitatea datelor și nu trebuie să se bazeze pe o terță parte. Combinația dintre AI și blockchain poate aduce în joc avantajele ambelor părți.

În primul rând, blockchain poate ajuta la explicarea comportamentului AI. Prin tehnologia blockchain, putem obține înregistrări imuabile ale datelor și proceselor utilizate de AI în procesul de luare a deciziilor, facilitând pentru oameni înțelegerea și auditarea modului în care algoritmii AI iau decizii, stabilind astfel un nivel mai profund de încredere.

În al doilea rând, AI poate îmbunătăți eficiența blockchain-ului. În viitoarele scenarii de aplicații Web3, datele vor fi procesate de algoritmi AI pentru a oferi utilizatorilor o experiență mai bună și pentru a face aplicațiile mai inteligente.

Pe măsură ce algoritmii AI continuă să avanseze, următoarea generație de aplicații descentralizate (dApps) și jetoane nefungibile (NFT) poate beneficia de tehnologia AI și poate deveni mai inteligentă. În prezent, unele proiecte blockchain dedicate utilizării tehnologiei AI includ Render Network (redare GPU distribuită și calcul AI), Fetch.ai (agent autonom AI), SingularityNET (piața serviciilor de inteligență artificială) etc.

4️⃣Reproșare/re-angajare:

Restaking-ul, cunoscut și sub denumirea de re-gaj, este un comportament derivat al staking-ului de lichiditate. Pentru a spune simplu, înseamnă a gaj din nou pe baza gajului inițial de lichiditate. Aceasta înseamnă să vă relocați jetoanele pentru a obține randamente suplimentare. Mizarea din nou pe același protocol înseamnă continuarea angajamentului de jetoane și recompensele lor de miză în acordul inițial pentru a crește randamentele viitoare ale mizei.

De exemplu, EigenLayer este un protocol middleware bazat pe Ethereum care introduce conceptul de restaking. Acest lucru le permite nodurilor Ethereum să-și redistribuie jetoanele ETH sau LSD deja mizate către alte protocoale sau servicii care necesită securitate și încredere pentru a obține beneficii duble și drepturi de guvernare. În același timp, acest lucru poate extinde, de asemenea, utilitatea stratului de consens Ethereum la diferite middleware, straturi de disponibilitate a datelor, lanțuri laterale și alte protocoale, permițându-le să se bucure de securitate la nivel Ethereum la un cost mai mic.

Prin EigenLayer, participanții Ethereum își pot re-miza ETH deja mizat și pot alege mai multe servicii pentru a oferi securitate colectivă, reducând astfel costul de capital al participării și îmbunătățind semnificativ garanția de încredere a serviciilor individuale.

Cel mai mare avantaj al Restaking-ului este că creează o oportunitate de câștig-câștig pentru deținătorii de criptomonede și protocol, deblocând oportunități suplimentare de venit pentru aceștia. Aceasta înseamnă că ETH în valoare de miliarde de dolari poate intra din nou pe piață.

Pe măsură ce mai multe proiecte urmează exemplul lui EigenLayer, este probabil ca Restakking-ul să devină una dintre tendințele majore în acest ciclu bull.

5️⃣DePin:

DePin (Rețeaua de infrastructură fizică descentralizată) este un concept nou conceput pentru a stimula oamenii să participe la rețeaua blockchain sau să contribuie cu resurse la aceasta. Utilizează tehnologia IoT pentru a încuraja utilizatorii să implementeze, să întrețină și să opereze dispozitive hardware și recompensează aceste comportamente prin emiterea de jetoane. Așa cum finanțarea socială recompensează utilizatorii pentru partajarea datelor, DePin îi recompensează și pentru partajarea hardware-ului neutilizat pentru a susține rețeaua.

DePin poate fi împărțit în două tipuri:

Prima este Physical Resource Network (PRN), care stimulează participanții să utilizeze hardware bazat pe locație pentru a furniza bunuri și servicii reale, cum ar fi WIFI, 5G, VPN, partajarea informațiilor energetice și date geospațiale. Proiectele reprezentative includ Helium (protocol de rețea fără fir descentralizată).

Al doilea este Digital Resource Network (DRN), care stimulează participanții să utilizeze hardware pentru a furniza rețele de infrastructură fizică din lumea reală pentru resurse digitale, cum ar fi rețele de bandă largă, rețele de stocare și rețele de energie de calcul. Proiectele reprezentative includ Meson Network (piața de lățime de bandă descentralizată), Render Network (platformă de randare GPU descentralizată) și Livepeer (platformă descentralizată de transmisie video în direct), etc.

Potențialul DePin este imens, deoarece poate reuni diferite servicii, producători și întregul ecosistem de dispozitive pe o platformă neutră. Acest lucru oferă noi opțiuni de integrare în industrii și piețe și ajută proiectele blockchain să depășească granițele industriei.