Dezvăluire: Părerile și opiniile exprimate aici aparțin exclusiv autorului și nu reprezintă punctele de vedere și opiniile editorialului crypto.news.

Există o mulțime de idei despre utilizarea tehnologiei blockchain în domeniul imobiliar. Cu toate acestea, un aspect adesea trecut cu vederea este cartea funciară. Afirmația îndrăzneață conform căreia tokenizarea imobiliară va perturba industria se rezumă în esență la securitizare prin jetoane de securitate. Deși astfel de idei au merite, le-am găsit lipsite de perspectivă și nu la fel de perturbatoare pe cât s-a proclamat.

S-ar putea să vă placă și: Cum au adormit avocații cripto revoluția | Opinie

Cercetarea mea de doctorat a fost dedicată dezvoltării unui sistem de carte funciară de ultimă generație. Am introdus conceptul de „token de titlu”, o nouă clasă de active care, spre deosebire de jetoanele de securitate, servește ca o înregistrare reală a proprietății. Tehnologia Blockchain, în esență, funcționează ca un tip de bază de date. Prin urmare, în loc să mențină înregistrările de titluri într-un registru funciar tradițional – pe hârtie sau electronic – blockchain poate gestiona acest lucru mai eficient, așa cum voi explica în continuare în acest articol.

De ce nu „permis”?

Pentru a aborda de ce sistemul de registru al proprietăților de generație următoare ar trebui să utilizeze tehnologia blockchain, este esențial să clarificăm unele concepții greșite despre această tehnologie și apoi să evidențiem caracteristicile sale transformatoare.

În primul rând, categoria tehnologiilor contabile distribuite, etichetată în linii mari drept registre „permisate” și „private”, nu se aliniază cu definiția originală a blockchain-urilor conform standardelor academice riguroase. Mai important, dincolo de această distincție terminologică, registrele autorizate nu pot garanta imuabilitatea datelor. Și imuabilitatea este o caracteristică critică a blockchain-ului care schimbă jocul.

Nu orice lanț de blocuri este blockchain

Metoda de a crea blocuri de date marcate temporal, interconectate prin hash-uri a fost introdusă de Haber și Stornetta în 1991. Această metodă nu își propune să protejeze datele, ci să verifice autenticitatea acestora și nu există nicio dovadă că a fost vreodată denumit „blockchain”. Acest termen pare să fi apărut pentru prima dată printre dezvoltatorii Bitcoin și mintea sa, Satoshi Nakamoto. Lucrarea lui Nakamoto, „Bitcoin: A Peer-to-Peer Electronic Cash System”, a propus utilizarea metodei lui Haber și Stornetta ca una dintre componentele tehnologiei sale. Combinând acest lucru cu un mecanism de consens descentralizat, el a conceput o metodă pentru a-l opera într-o rețea distribuită. Acesta este ceea ce a câștigat termenul „blockchain”.

Astăzi, cu o varietate de mecanisme și abordări consensuale pentru crearea unui registru distribuit, blockchain-ul poate fi definit ca un registru digital cu o unitate de cont nativă (criptomonedă) și capabilități de stocare a datelor. Funcționează într-o rețea distribuită cu un mecanism de consens deschis, competitiv și descentralizat.

DLT-urile de cartel permise nu sunt imuabile

Registrele contabile distribuite autorizate, inclusiv cele private ca subset, nu au caracteristica unei concurențe libere deschise. De fapt, ele reprezintă opusul; aceste registre funcționează sub autoritatea centralizată a unui nod sau noduri de control. În scenariile de guvernare colectivă (care implică mai mult de un nod), acestea pot folosi un mecanism de consens descentralizat într-o oarecare măsură, dar acest lucru se aplică numai în cadrul grupului închis de noduri membre. Efectiv, acţionează ca un sistem centralizat pentru lumea exterioară şi seamănă cu un cartel. Prin urmare, nu fiecare lanț de blocuri constituie un blockchain, deși fiecare blockchain și registru distribuit utilizează metoda de blocare a blocurilor.

Aceste distincții terminologice ar putea părea pedante și relevante doar pentru discuțiile teoretice; cu toate acestea, ele sunt cruciale pentru înțelegerea implicațiilor mai largi. Întrucât registrele autorizate nu au caracteristica crucială a imuabilității, ei nu pot garanta că datele nu vor fi modificate. Nodul sau nodurile de control, acționând ca un cartel, au toate privilegiile unui administrator de rețea, controlând accesul și eventual modificând datele prin rescrierea sau chiar ștergerea lanțului, dacă este necesar. Din această perspectivă, nu diferă fundamental de nicio altă tehnologie centralizată. Termenul „blockchain” este adesea aplicat greșit la diferite tehnologii de registru, creând o percepție falsă a securității excepționale a datelor.

Avantajul fundamental al blockchain-ului este capacitatea sa de a asigura imuabilitatea datelor. Imuabilitatea înseamnă că nimeni, inclusiv cei responsabili pentru registru, nu poate modifica tranzacțiile anterioare și datele stocate din orice motiv. Nicio altă caracteristică a blockchain-ului nu este decisivă pentru modernizarea sistemelor de carte funciară, deoarece nicio altă tehnologie din istoria omenirii nu ar putea asigura acest lucru. De exemplu, Bitcoin a funcționat fără compromisuri de peste 15 ani, o afirmație pe care niciun alt sistem public nu o poate face. Veștile frecvente despre încălcări ale datelor care implică mari companii subliniază (Google, Facebook, Twitter, Amazon, Visa, Mastercard, cum numiți) securitatea superioară a tehnologiei blockchain.

Ce face cartea funciară?

Deci, de ce este esențial să securizăm datele în stocarea digitală accesibilă publicului? Să luăm în considerare mai întâi funcția principală a unei autorități funciare. Dacă Alice și Bob execută un titlu de proprietate și unul dintre ei pierde sau modifică documentul ei, ei ar putea contesta autenticitatea contractului lor. Au nevoie de o terță parte care să-și stocheze documentul în mod independent ca sursă de adevăr, care este rolul minim al autorității de înregistrare în orice țară. 

Înainte de blockchain, pentru a securiza această funcție, organismul de registru trebuia să mențină fizic infrastructura relevantă, cum ar fi o clădire de arhivă cu rafturi și foldere pentru registrul de hârtie din trecut sau un centru de date care operează o bază de date cu software-ul respectiv. Oricare dintre tehnologiile era vulnerabilă, iar corupția sau pierderea datelor puteau fi ireversibile. Astfel, a necesitat un acces foarte limitat al celor care puteau administra sistemul și face înregistrări. 

Înregistrarea a însemnat restricționarea acestei funcții la persoanele autorizate, cum ar fi registratorii sau notarii. În schimb, blockchain permite menținerea electronică a registrelor fără astfel de vulnerabilități, permițând practic unui număr nelimitat de utilizatori să facă ei înșiși intrări directe într-un registru compatibil cu blockchain, fără amenințarea de a bloca baza de date. Acest lucru se aplică numai pentru blockchain, nu și pentru DLT-urile autorizate. Acesta din urmă, fiind expus public, nu ar putea rezista atacurilor severe de refuzare a serviciului (DDoS) și altele asemenea; pierderea datelor este o amenințare la fel de mult ca și în cazul altor tehnologii mai vechi.

Cum va transforma blockchain-ul tranzacțiile imobiliare și înregistrarea?

Vechiul sistem necesită separarea a două acte: angajarea într-o înțelegere și apoi înregistrarea acesteia. În primul act, părțile implicate își semnează acordul (titlul de proprietate). Apoi, în cel de-al doilea act, îl aduc registratorului pentru a face o înregistrare oficială a faptei lor în registru, care servește drept sursă de adevăr despre cine deține ce.

În multe țări, legile statutare stabilesc că momentul transmiterii titlului este considerat a avea loc atunci când actul este înregistrat de un organism oficial. Părților nu li se permite să înregistreze ele însele în registru, așa cum sa explicat mai sus, deoarece tehnologia centralizată este pur și simplu suficient de fragilă pentru a permite acest lucru. Blockchain reprezintă o schimbare a jocului deoarece, pentru prima dată în istorie, poate servi ca o sursă imparțială de adevăr fără supravegherea autorității de registru. Aceasta înseamnă că cele două acte separate – acord și înregistrare – pot fuziona într-o singură tranzacție blockchain. O tranzacție executată în cadrul algoritmilor unui contract inteligent, odată publicată pe blockchain, servește drept înregistrare de registru definitivă.

Menținerea infrastructurii nu este singura funcție a autorității funciare. Înregistrarea în multe țări implică mai mult decât înregistrarea a ceea ce părțile aduc la biroul funciar. Necesită verificarea tranzacției, iar în unele țări, afacerea trebuie să fie examinată de un notar. A obține independența față de terți ar însemna automatizarea tuturor acestor funcții. Numai atunci putem debloca pe deplin avantajele relațiilor programabile prin contracte inteligente care permit DAO, defi și alte fațete ale economiei digitale.

Vestea proastă pentru cei care cred în dezintermedierea totală este că vom avea în continuare nevoie de registrator. Se pare că există o mulțime de situații în care este necesară o terță parte autorizată, cum ar fi pentru soluționarea litigiilor (prin urmare, registratorul ar putea avea nevoie să execute o hotărâre judecătorească), în cazuri de moștenire sau de pierdere a cheilor private (portofel cripto), când proprietarul sau succesorul nu poate avea acces. Aplicația de carte funciară, la care mă refer ca Blockchain Estate Registry, trebuie concepută într-un mod care să ofere acces administrativ pentru a asigura statul de drept. Cu toate acestea, estimez că nouă din zece tranzacții imobiliare nu vor necesita nicio participare directă din partea autorității funciare, deoarece înregistrarea va deveni o procedură simplă și automată.

rezumat

În rezumat, sistemele funciare tradiționale nu pot îmbrățișa pe deplin potențialul inovator al economiei digitale emergente, cu DAO, dApps, defi și așa mai departe, deoarece sunt vulnerabile și depind de supravegherea autorităților funciare și a altor intermediari, care devin blocaje pentru progres. Tehnologia Blockchain abordează acest lucru prin securizarea datelor într-o infrastructură publică descentralizată și deschisă, atenuând riscul pierderii ireversibile în registrele de proprietate și deschizând calea pentru automatizarea funcțiilor intermediare.

Conceptul Blockchain Estate Registry ilustrează această schimbare, propunând un sistem în care majoritatea tranzacțiilor pot fi verificate și înregistrate automat fără intervenție umană. Este important de reținut, totuși, că blockchain-ul nu garantează în mod inerent imuabilitatea; aceasta depinde de amploarea rețelei. Rețelele mai mici pot fi susceptibile la anumite tipuri de atacuri, în timp ce rețelele mai mari și mai stabilite sunt de obicei mai rezistente. Prin urmare, pentru registrele publice, alegerea blockchain-ului ar trebui să îi favorizeze pe cei cu o istorie îndelungată și o comunitate substanțială. 

Cu toate acestea, susțin adoptarea unui sistem multi-lanț printr-un protocol cross-blockchain. Această abordare abordează preocupările comune legate de tehnologia blockchain, cum ar fi lățimea de bandă, scalabilitatea, viteza tranzacției și costul, ceea ce o face o soluție viabilă pentru registrele proprietății publice. Acest subiect merită discuții suplimentare.

Citește mai mult: Industria cripto va beneficia doar de reglementare | Opinie

Autor: Oleksii Konashevych

Oleksii Konashevych deține un doctorat. în Drept, Știință și Tehnologie și a fost cercetător academic în tehnologia blockchain din 2016. Ph.D. teză axată pe tokenizarea imobiliară pe blockchain. În 2021, a fost invitat să vorbească la Senatul australian. Concluziile cercetării sale despre un registru de proprietate de nouă generație care folosește blockchain au fost adoptate ca recomandări de către Comitetul Selectat „Fintech” al Senatului și au fost prezentate Cabinetului Național pentru a instiga un proiect pilot blockchain cu cartea funciară. El este, de asemenea, autorul canalului YouTube „Blockchain State”.