Serviciul de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), un think tank guvernamental pentru Uniunea Europeană, a publicat recent o scrisoare în care discută oportunitățile și provocările pentru copii în metavers.

Potrivit autoarei postării, analistul de politici EPRS Maria Niestadt, metaversul poate „spori creativitatea și motivația copiilor de a învăța și chiar să îi ajute să se vindece de boli” și să permită experiențe culturale și sociale pe care altfel nu le-ar putea experimenta.

Cu toate acestea, există numeroase provocări cu care UE trebuie să se confrunte, conform EPRS, inclusiv protejarea copiilor de efectele mentale și fizice negative legate de utilizarea căștilor virtuale, augmentate și/sau de realitate mixtă, precum și problemele de securitate și confidențialitate.

Oportunități metaverse

Metaversul este plin de oportunități pentru copii, potrivit scrisorii. Deși se oprește înainte de a oferi o aprobare completă pentru utilizarea căștilor de realitate virtuală și mixtă de către copii, think tank-ul prezintă mai multe pretenții cu privire la utilizarea lor pozitivă.

Conform EPRS:

„Tehnologiile din lumea virtuală pot fi folosite pentru a diagnostica și trata diverse tulburări de sănătate mintală și fizică pediatrică (cum ar fi autismul, tulburarea de deficit de atenție/hiperactivitate). Ele pot fi, de asemenea, folosite pentru a promova sănătatea fizică prin exerciții de fitness imersive, pentru a ajuta la pregătirea copiilor pentru dificultăți psihologice (cum ar fi frica de înălțime) sau pentru a ajuta la reabilitarea lor fizică.”

Alte oportunități includ utilizări educaționale, cum ar fi imersiunea virtuală în lecții cu semnificație istorică și culturală și potențialul de interacțiune socială pozitivă.

Provocări metaverse

În timp ce oportunitățile par să abundă, conform EPRS, think tank-ul vede, de asemenea, o mulțime de provocări care trebuie abordate pentru a proteja copiii din UE de potențialele daune și pericole prezentate de tehnologia metaverse.

Principalii factori de îngrijorare par să fie potențialele efecte negative pe care expunerea la lumile digitale și hardware-ul însoțitor le poate avea asupra bunăstării mentale și fizice a copiilor. Acestea includ izolarea socială și din lumea reală, expunerea la hărțuire și comunicări inadecvate, precum și greață, anxietate și frică.

Una dintre provocările legislative asociate cu permiterea copiilor să opereze în metavers este formarea vârstei potrivite. Conform ghidului EPRS, acest lucru este lăsat în prezent la latitudinea producătorilor din sectorul privat:

„În plus, producătorii de căști VR stabilesc de obicei o vârstă minimă pentru utilizarea acestor dispozitive. Cu toate acestea, există o tendință de a scădea această vârstă minimă. De exemplu, în 2013, Meta a redus vârsta minimă a căștilor sale Quest de la 13 la 10 ani.”

În general, starea metaversului în Uniunea Europeană pare să fie una de fluctuații, pe măsură ce autoritățile de reglementare explorează strategiile viitoare în timp ce se sprijină pe sectorul privat pentru a se auto-reglementa pe baza legilor existente și a ghidurilor interne ale companiei.

Înrudit: Iată cum metaversul poate deveni o afacere de 5 trilioane de dolari până în 2030