Într-o zi, un copil mergea pe drum și a găsit o piatră strălucitoare. A luat piatra acasă și a pus-o într-un cufăr cu comori. Anii au trecut, copilul a crescut și a purtat mereu acea piatră cu el. De-a lungul timpului, și-a dat seama că acea piatră era o adevărată comoară: Pentru că acea piatră a devenit un suvenir în care copilul își păstra visele și speranțele.

Morala poveștii: adevărata comoară nu sunt valorile materiale, ci amintirile și speranțele care ne fac fericiți.