Potrivit Bloomberg, criptomonedele au apărut în timpul crizei financiare din 2008-2009 ca o alternativă la sistemele bancare tradiționale. Inițial respinse de mulți, inclusiv de inventatorii pseudonimi ai Bitcoin, criptomonedele au câștigat acum o tracțiune semnificativă. Peste 15 ani mai târziu, numeroase instituții financiare de pe Wall Street nu sunt doar implicate în piața criptomonedei, ci adoptă și tehnologia blockchain pentru diverse aplicații.

O aplicație notabilă este „tokenizarea activelor din lumea reală”, care implică reprezentarea activelor tangibile precum obligațiuni, acțiuni, artă și proprietăți imobiliare ca simboluri digitale pe un blockchain. Proprietatea acestor active poate fi transferată rapid și eficient prin mutarea jetoanelor corespunzătoare între portofelele digitale. Acest proces poate elimina întârzierile de decontare cauzate de multiple sisteme de păstrare a evidențelor și intermediari. În plus, blockchain poate stoca informații contractuale, permițând ca activele să fie cumpărate și vândute în bucăți și tranzacționate în afara orelor obișnuite de piață. Jetoanele pot fi, de asemenea, programate pentru a executa automat anumite acțiuni, cum ar fi eliberarea de fonduri la livrarea mărfurilor. Această inovație ar putea atrage investitori mai tineri care sunt deja familiarizați cu tranzacționarea criptomonedelor.

Potențialul de tokenizare a unei game largi de active este vast. Acțiunile, arta, proprietățile imobiliare și chiar membrii exclusivi pot fi reprezentate pe blockchains. Unele companii, precum Nike, folosesc deja blockchain pentru a verifica autenticitatea produselor lor. Cu toate acestea, autoritățile bancare din SUA nu au aprobat încă anumite inovații, cum ar fi jetoanele de depozit, invocând temerile că decontarea instantanee ar putea exacerba rulările bancare. Clienții ar putea folosi jetoane programabile pentru a retrage automat fonduri ca răspuns la știrile negative. În ciuda acestor preocupări, autoritățile de reglementare din alte regiuni sunt mai deschise la aceste progrese.

Tokenizarea ar putea perturba intermediarii financiari existenți, cum ar fi brokeri-dealeri, care în prezent facilitează multe tranzacții. Structura unui proiect de tokenizare este crucială; cu blockchain, fiecare activ are o singură înregistrare, iar deținătorul jetonului deține activul. Dacă un token este transferat la o adresă greșită sau furat, acesta poate fi irecuperabil, în special pe un blockchain public. Pentru a atenua aceste riscuri, multe bănci dezvoltă blockchain-uri private. Pentru tranzacții interbancare substanțiale, aceste blockchain-uri private vor trebui să fie interoperabile. Având în vedere investiția semnificativă de bani și talent de către bănci, este probabil doar o chestiune de timp până când aceste sisteme sunt pe deplin funcționale.