O bulă economică este o perioadă de expansiune economică rapidă, care este condusă de entuziasmul speculativ și prețurile excesiv de ridicate ale activelor. O bula se caracterizează printr-o creștere a cererii pentru un activ, cum ar fi mărfuri, acțiuni sau imobiliare, care crește prețul acestuia. O serie de factori, inclusiv accesul ușor la credit, ratele scăzute ale dobânzii și optimismul investitorilor, se combină frecvent pentru a crea bule financiare.

Prețul activului crește pe măsură ce mai mulți indivizi investesc în el, atrăgând și mai mult capital. Prețul său scade în cele din urmă sub un nivel care poate fi susținut, ceea ce provoacă o vânzare și o prăbușire bruscă a valorii. Acest lucru cauzează pierderi pe scară largă pentru investitori și poate avea un impact negativ mare asupra economiei în ansamblu.

Iată cinci bule economice semnificative din istorie.

Mania lalelelor (1634–1637)

O bulă financiară numită „mania lalelelor” a afectat Țările de Jos la începutul anilor 1600 și s-a bazat pe prețul bulbilor de lalele. La acea vreme, lalelele erau o floare nou-nouță, exotică, care era foarte admirată pentru frumusețea ei în Europa. Prețurile lalelelor au crescut odată cu creșterea cererii, atingând înălțimi nemaiauzite înainte de a scădea brusc.

Numeroși investitori, inclusiv comercianți și aristocrați înstăriți, și-au pierdut averea când bula de lalele a izbucnit, lăsându-i cu bulbi fără valoare. Considerată una dintre cele mai timpurii bule economice istorice, mania lalelelor este uneori citată ca un avertisment cu privire la riscurile speculațiilor.

Bula Mării de Sud (1720)

O bulă speculativă cunoscută sub numele de balonul Mării de Sud s-a dezvoltat în Anglia la începutul anilor 1700 și s-a bazat pe Compania Mării de Sud, căreia i se acordase monopolul comerțului cu America de Sud. Acțiunile companiei au crescut rapid în valoare, declanșând o frenezie de cumpărare în rândul speculatorilor.

Când bula a izbucnit în 1720, valoarea acțiunilor companiei a scăzut brusc. Mulți investitori și-au pierdut toți banii, iar acest lucru a dus la sărăcie și șomaj pe scară largă. Bula Mării Sudului a avut o mare influență asupra economiei engleze și este considerată una dintre primele crize financiare din istoria modernă.

Criza economică a avut ca rezultat și o scădere a cheltuielilor consumatorilor, subminând încrederea publicului în guvern și în sistemul financiar, ducând la o neîncredere generală în investițiile speculative care a durat câteva decenii.

Mania căilor ferate (1845–1847)

Nebunia căilor ferate, denumită în mod obișnuit „mania căilor ferate” din anii 1840, a fost o perioadă în care sectorul feroviar din Marea Britanie a cunoscut o creștere semnificativă. Speculația asupra acțiunilor feroviare, care a înregistrat o creștere rapidă a valorii și a declanșat o frenezie speculativă, a fost principalul motor al bulei. Când bula a izbucnit în 1847, valoarea stocurilor feroviare a scăzut, rezultând pierderi financiare semnificative pentru toată lumea.

Mania căilor ferate a dus la pierderi financiare grave pentru mulți investitori, inclusiv oameni înstăriți și bănci, care au pierdut mulți bani. Pentru că a existat mai puțină cerere de acțiuni feroviare, au fost mai puține cheltuieli de către consumatori, ceea ce a avut un efect negativ asupra întregii economii. În anii următori, investițiile speculative au scăzut ca urmare a pierderilor financiare din mania căilor ferate, care a contribuit și la o scădere generală a încrederii pieței de valori.

Prăbușirea bursei (1929)

Marea Depresiune a fost introdusă de prăbușirea bursierei din 1929, un punct de cotitură în dezvoltarea economiei mondiale. Depresia a fost o recesiune economică mondială prelungită, care a avut efecte de anvergură și de durată asupra economiei globale.

O bula bursieră speculativă a durat mai bine de un deceniu și a fost umflată de o serie de cauze, printre care împrumutul ușor și optimismul cu privire la viitor, care au contribuit la dezastru.

Bula a izbucnit la 29 octombrie 1929, trimițând piața de valori într-un strop și generând pierderi financiare semnificative pentru toți cei implicați. Dow Jones Industrial Average (DJIA) a înregistrat o pierdere de aproape 25% din valoarea sa în acea zi, care este denumită în mod obișnuit „Marțea Neagră”.

DJIA a pierdut aproape 89% din valoarea sa totală pe o perioadă de câteva luni, de la nivelul maxim din septembrie 1929 până la punctul scăzut din iulie 1932. Șomajul ridicat, sărăcia răspândită, falimentul băncilor și scăderea prețurilor recoltelor au fost doar câteva dintre ele. efectele de amploare ale catastrofei.

Bulă dot-com (1995–2000)

Bula dot-com a fost o bulă financiară care a avut loc la sfârșitul anilor 1990 și începutul anilor 2000, ca urmare a expansiunii explozive a internetului și a întreprinderilor dot-com - de ex. eBay, Google, Amazon, Yahoo și TheGlobe.com – care au apărut în această perioadă. Speculațiile bursiere de la dot-com, care au înregistrat o creștere rapidă a valorii și o frenezie speculativă ulterioară, a fost principalul motor al bulei.

Când bula dot-com a izbucnit în 2000, a avut ca rezultat pierderi financiare masive și o scădere a valorii acțiunilor dot-com. Bula dot-com a avut un efect extraordinar asupra economiei mondiale și a jucat un rol important în recesiunea economică de la începutul anilor 2000.