Wang Yongli crede că Bitcoin poate fi doar un nou tip de avere tranzacționabilă sau activ digital, având dificultăți în a deveni o monedă reală.
Autor: Wang Yongli, copreședinte al Digital China Information Service Group, fost vicepreședinte al Băncii Chinei
Sursa: (China Foreign Exchange) Nr. 1, 2025
Puncte cheie
Bitcoin poate fi doar un nou tip de avere tranzacționabilă sau activ digital, având dificultăți în a deveni o monedă reală, incapabil să înlocuiască moneda suverană, iar dacă va putea înlocui aurul ca rezervă strategică națională rămâne o mare întrebare.
Odată cu victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din Statele Unite, noua sa politică privind Bitcoin a atras o atenție și o dezbatere largi. Fără îndoială, noua politică a lui Trump privind Bitcoin va avea un impact semnificativ asupra Statelor Unite și asupra lumii. Autorul consideră că este necesar să ne calmăm, să privim și să înțelegem rațional, evitând să comitem erori fundamentale.
Politica radicală a președintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, privind Bitcoin
În mandatul său anterior, Trump a considerat că criptomonedele nu sunt monedă, că volatilitatea lor extremă reprezintă o fraudă, iar activele criptografice nereglementate pot fi folosite pentru comerțul cu droguri și alte activități ilegale, fiind „o mare catastrofă care se va întâmpla”. Singura monedă reală a Americii este dolarul. Dar începând cu 2022, el și-a schimbat atitudinea, afirmând că industria cripto este „ca industria oțelului de acum 100 de ani, care este încă la început”, că „valoarea de piață a Bitcoin ar putea depăși aurul” și că a investit activ în active criptografice, consolidându-și relațiile cu cercul criptomonedelor.
După ce a decis să participe la alegerile prezidențiale din 2024, Trump a adoptat o atitudine mai pozitivă față de Bitcoin, afirmând că vrea să devină președintele care susține inovația și Bitcoin, propunând o politică foarte radicală privind Bitcoin, care include: Statele Unite trebuie să devină o putere incontestabilă în mineritul Bitcoin, asigurându-se că Statele Unite devin capitala mondială a criptomonedelor și o superputere în Bitcoin; asigurarea furnizării de energie pentru mineritul Bitcoin, relaxarea reglementărilor criptografice, și demiterea președintelui actual al Comisiei pentru Valori Mobiliare din SUA (SEC), care are o atitudine strictă față de criptomonede, în prima zi de mandat; stabilirea unei rezerve strategice naționale de Bitcoin, pe baza Bitcoin-urilor confiscate de guvern, iar apoi achiziționarea a peste 1 milion de Bitcoin; și în timpul mandatului său, nu va lansa niciodată un dolar digital (CBDC) și va întări controlul președintelui asupra Rezervei Federale.
Aceste propuneri au fost primite cu entuziasm în cercul criptomonedelor și au atras donații semnificative pentru campania prezidențială a lui Trump. Printre nominalizările din noul guvern al lui Trump se numără mulți susținători prietenoși sau chiar fervenți față de criptomonede. Printre aceștia, susținătorul său de încredere a fost nominalizat ca lider al noului „Departament pentru Eficiența Guvernului” - Elon Musk, care este considerat „părintele monedelor”, deținând o cantitate considerabilă de criptomonede. Vicepreședintele ales, Vance, a dezvăluit că deține Bitcoin în valoare de câteva zeci de mii de dolari. Pe 5 decembrie 2024, Trump l-a nominalizat pe susținătorul criptomonedelor Paul Atkins pentru a prelua conducerea SEC, iar pe fostul COO al PayPal, David Sacks, pentru a conduce nou-nouțul „Birou de AI și Criptomonede al Casei Albe” (care va conduce Consiliul Consultativ Tehnologic al Președintelui), dedicându-se elaborării unui cadru legislativ care să permită industriei criptomonedelor să obțină claritatea pe care o dorește pentru a prospera în Statele Unite.
Acțiunile și declarațiile lui Trump au dus la o nouă rundă de entuziasm în industria cripto. Pe 6 noiembrie 2024, după ce Trump a fost ales președinte, prețul Bitcoin a crescut semnificativ pe baza prețului de închidere anterioară de sub 69.400 de dolari. Până pe 5 decembrie 2024, prețul a depășit pentru prima dată 100.000 de dolari (cu un maxim pe zi de peste 104.000 de dolari), iar capitalizarea de piață a depășit pentru prima dată 2 trilioane de dolari.
Noua politică a lui Trump privind Bitcoin a provocat, de asemenea, o mare agitație la nivel global. Fondatorul platformei de tranzacționare cripto „Binance”, Zhao Changpeng (CZ), care a fost amendat sever de SUA, a declarat, de asemenea, că Bitcoin, datorită rarității și caracteristicilor sale descentralizate, devine din ce în ce mai popular printre investitori, având o capacitate de păstrare a valorii mai puternică comparativ cu activele financiare tradiționale, iar stabilirea rezervelor strategice de Bitcoin de către țări și instituții mari este inevitabilă, concurența va fi extrem de acerbă. Unele instituții prezic că până la sfârșitul anului 2025, prețul Bitcoin va ajunge la 200.000 de dolari. Există chiar opinii care sugerează că până în 2035, prețul Bitcoin va depăși 1.000.000 de dolari; în viitor, cele 21 de milioane de Bitcoin ar putea corespunde valorii totale a averii tranzacționabile la nivel mondial, prețul având un potențial uriaș de creștere.
Desigur, noua politică a lui Trump privind Bitcoin și opiniile de mai sus au generat controverse semnificative la nivel global, iar în SUA există multe voci opozante, deși acestea par slabe în raport cu entuziasmul actual.
O privire precisă asupra Bitcoin
Pe 31 octombrie 2008, a fost publicat white paper-ul Bitcoin (Bitcoin: un sistem de numerar electronic peer-to-peer). Pe 3 ianuarie 2009, primul bloc Bitcoin (blocul genesis) a fost lansat, iar primele 50 de Bitcoin au fost oficial disponibile, Bitcoin funcționând în siguranță de atunci.
Pe 22 mai 2012, cineva a schimbat 10.000 de Bitcoin pentru două pizza în valoare de 25 de dolari, devenind astfel prima dată când Bitcoin a fost schimbat cu moneda suverană, cu un raport de schimb de 1:0.0025. Începând de aici, prețul Bitcoin a ajuns la 100.000 de dolari, având o apreciere de 40 de milioane de ori. Acest lucru a determinat mulți să creadă și să aștepte o apreciere și mai mare a Bitcoin, deși prețul Bitcoin a avut fluctuații mari în acest proces.
Atunci, cum ar trebui să privim Bitcoin? Aceasta necesită cel puțin răspunsuri precise la următoarele două întrebări:
Întrebare 1: Poate Bitcoin să devină o monedă suverană de nou tip?
Moneda are o istorie de câteva mii de ani în societatea umană, trecând prin patru etape majore de dezvoltare: moneda naturală (cum ar fi monedele din scoici din China), monedele metalice reglementate (monede de aur, monede de cupru, monede de argint etc.), bancnotele bazate pe standardul metalic (tokenuri bazate pe metal), și moneda pură de credit care s-a desprins de bunurile specifice. Aurul, ca monedă sau unitate de referință monetară, a fost istoric cea mai veche și cea mai răspândită pe glob, în special după semnarea Acordului de la Bretton Woods din iulie 1944, care a adus moneda în sistemul monetar internațional înapoi la standardul de aur, făcând din aur materialul monetar preferat la nivel mondial.
Dar, după ce în luna august 1971, Statele Unite au încetat să respecte angajamentul internațional de a schimba 1 uncie de aur pentru 35 de dolari, aurul a ieșit complet din scena monetară, revenind la esența sa ca avere tranzacționabilă; moneda s-a desprins complet de bunurile fizice, devenind o pură măsură de valoare și mediu de schimb, denumită „monedă de credit”. De ce a fost așa?
Aceasta se datorează faptului că moneda este destinată să servească schimburilor comerciale, iar proprietățile sale esențiale și funcțiile sale de bază sunt măsura valorii și mediu de schimb; pentru aceasta, trebuie să păstreze stabilitatea de bază a valorii monetare (o volatilitate mare a valorii va afecta grav schimburile comerciale). Utilizarea oricărui bun fizic ca monedă sau standard monetar va duce inevitabil la o penurie de monedă fizică, din cauza limitării rezervei de bunuri fizice, făcând imposibilă satisfacerea cerințelor de creștere infinită a valorii averii tranzacționabile, ceea ce va duce la o „blestemare a penuriei de monedă fizică” din ce în ce mai gravă, constrângând schimburile comerciale și dezvoltarea economică și socială, și în cele din urmă ducând la eliminarea sa. Moneda trebuie să se desprindă de bunurile fizice specifice pentru a permite masei monetare să se adapteze la schimbările valorii totale a averii tranzacționabile (corespunzând reciproc „total la total”), menținând o ofertă suficientă de monedă, păstrând stabilitatea de bază a valorii și înaintând spre digitalizare și inteligență, sporind constant eficiența operațiunilor monetare, reducând costurile operațiunilor și controlând strict riscurile, pentru a-și îndeplini funcțiile necesare. Astfel, moneda de credit este direcția inevitabilă a dezvoltării monedei și nu este un rezultat acceptat cu resemnare în fața unor șocuri majore. Orice încercare de a reveni la un sistem monetar bazat pe metale sau de a căuta o nouă ancorare pentru monedă este în contradicție cu esența și regulile de dezvoltare a monedei și este greu de realizat.
Pentru a înțelege moneda, trebuie să vedem dincolo de aparențe și să ne concentrăm asupra esenței. Monedele din scoici, monedele bătute, bancnotele etc. sunt doar suporturi sau forme de exprimare ale monedei, nu moneda în sine. Descrierea completă a monedei este: proprietățile esențiale ale monedei sunt măsura valorii, funcția sa de bază este mediu de schimb, iar asigurarea sa fundamentală este protecția maximă a creditului, devenind astfel cel mai puternic titlu de valoare (un certificat de valoare transferabil).
După ce s-a renunțat la ancorarea față de orice bun fizic specific, emiterea monedei creditului necesită canale sau metode complet noi, și anume că instituțiile de emitere a monedei împrumută bani prin credit (prin acordarea de împrumuturi, cumpărarea de obligațiuni, descoperirea de conturi, discountul de bilete etc.). Principiul este: instituțiile de emitere a monedei evaluează și ajung la un acord cu împrumutătorul pe baza valorii de piață a averii pe care împrumutătorul o deține sau o va deține într-un interval de timp stabilit, pentru a emite moneda. Astfel, atât timp cât împrumutătorul deține o avere tranzacționabilă reală, instituția de emitere a monedei poate emite moneda corespunzătoare în funcție de valoarea sa de piață, permițând astfel ca masa monetară să se adapteze la schimbările valorii totale a averii. Prin urmare, moneda creditului rup complet „blestemul penuriei de monedă fizică”, putând oferi o ofertă suficientă, facilitând astfel schimburile și dezvoltarea economică și socială. Se poate spune că fără emiterea de credit, nu există o monedă de credit reală; fără monedă de credit, dezvoltarea economică și socială, inclusiv globalizarea economică și financiară, nu ar putea atinge nivelul de astăzi!
Pentru a preveni emiterea excesivă de monedă, creditul trebuie să fie returnat conform acordului, cu dobândă, și nu poate fi oferit gratuit (acesta este un aspect fiscal). De asemenea, trebuie să se stabilească un sistem de bancă centrală, care să nu mai ofere credit direct societății, ci doar instituțiilor de creditare, devenind astfel principalul subiect de monitorizare a masei monetare și de implementare a politicii monetare. Instituțiile de creditare vor deveni noul subiect al emiterii monedei, dar vor trebui să fie strict reglementate de banca centrală; nu trebuie să existe doar o singură instituție de creditare, iar acestea nu pot emite credit pentru ele însele, ci trebuie să formeze restricții de lichiditate prin transferuri între instituții, pentru a limita emiterea excesivă de credit. Pierderile de principal și dobândă care nu pot fi recuperate de către instituțiile de credit devin o emisie monetară excesivă; acestea trebuie acoperite la timp și integral prin provizionarea pierderilor sau prin ștergerea directă a acestora, pentru a elimina cât mai mult efectele emisiilor excesive. În cazul în care instituțiile de creditare se confruntă cu o criză de lichiditate sau cu insolvență, ar trebui, de asemenea, să implementeze o reorganizare în cazul falimentului. Este necesar să se dezvolte un mecanism eficient de control al emiterii de credit pentru a opri emisiile excesive de monedă încă din sursa emiterii.
Emiterea de credit (inclusiv refinanțarea de către banca centrală) poate fi direct contabilizată în contul de depozit al împrumutătorului la instituția emitentă, iar depozitul poate fi utilizat direct pentru plăți externe (transferuri contabile), ceea ce poate reduce semnificativ tipărirea și circulația banilor cash. Numai când deținătorii de depozite au nevoie de bani cash, aceștia trebuie să își convertească depozitele în bani cash. Așadar, banii cash nu mai sunt canalul principal pentru emiterea monedei. Pe termen lung, banii cash sunt predestinați să iasă complet din scena monetară, la fel ca monedele din scoici sau monedele bătute.
În condițiile de independență suverană a statului, cea mai înaltă formă de credit în lume este creditul suveran al statului, necesită protecție bilaterală din partea suveranității statului asupra monedei și asupra averii utilizate pentru schimb, pentru a menține relația de corespondență între monedă și avere. Astfel, moneda de credit se manifestă ca monedă suverană sau monedă legală, iar creditul său este creditul național, nu mai este creditul sau datoria instituției de emitere a monedei (cum ar fi banca centrală) (doar bancnotele bazate pe metal sunt așa). Implementarea non-statizării monedei (inclusiv revenirea la moneda fizică) sau suprastatizării (inclusiv crearea unei monede supranaționale legate structural de mai multe monede suverane, cum ar fi Drepturile Speciale de Tragere ale Fondului Monetar Internațional) este greu de realizat. Stablecoin-urile legate de o monedă suverană unică sunt în esență token-uri ale monedei respective și pot exista, dar trebuie să accepte reglementările autorităților monetare, neputând înlocui moneda la care sunt legate.
Deși Bitcoin a realizat mari inovații tehnice, la nivelul „monedei”, acesta imită în mare măsură aurul: rezervele de aur de pe Pământ sunt finite, iar în mod evident, cele mai ușor de extras vor fi extrase mai întâi, devenind din ce în ce mai greu de extras pe măsură ce timpul trece, astfel că producția suplimentară va scădea. Din acest motiv, Bitcoin este limitat la un total de 21 de milioane, cu un bloc generat la fiecare aproximativ 10 minute, iar numărul de Bitcoin generat per bloc este stabilit astfel: în primele 4 ani este de 50, iar la fiecare 4 ani se reduce la jumătate (în prezent este de 3.125), iar până în 2140 va scădea practic la zero, mineritul va fi declarat încheiat. Această aranjare oferă impresia că Bitcoin va crește considerabil în valoare, ceea ce ajută la atragerea oamenilor să participe activ la minerit sau la investiții, dar totalul și creșterea etapizată sunt complet stabilite de sistem, fiind mai restrictive decât aurul (de fapt, nu se știe exact câte rezerve de aur există), iar cantitatea utilizabilă pentru schimburi și tranzacții este mult mai limitată, incapabilă să crească odată cu creșterea valorii averii tranzacționabile, ceea ce nu corespunde cerințelor esențiale ale monedei. Aurul a ieșit deja din scena monetară, iar Bitcoin are dificultăți în a deveni o monedă cu adevărat circulantă.
Bitcoin este un activ digital pur, iar blockchain-ul său are funcții de minerit și procesare a transferurilor și validării distribuite între nodurile Bitcoin, fiind extrem de închis, având o securitate ridicată, dar având dificultăți în a rezolva orice problemă din lumea reală. Dacă Bitcoin nu poate fi schimbat cu moneda suverană, va fi greu să-și realizeze valoarea în afara jocului și va avea dificultăți în a influența lumea reală. Blockchain-ul Bitcoin trebuie să fie menținut constant și devine din ce în ce mai lung, fiind astfel posibil să fie urmărit până la origine, ceea ce îl face greu de atacat sau de depășit de alte criptomonede, dar costurile mineritului și întreținerii sistemului cresc constant, iar eficiența scade, ceea ce nu poate satisface cerințele lumii reale privind volumul total de monedă și eficiența plăților. Toate acestea fac ca Bitcoin să fie greu de devenit o monedă reală, incapabil să înlocuiască moneda suverană.
Întrebare 2: Poate Bitcoin să înlocuiască aurul ca rezervă strategică?
Bitcoin imită în mare măsură aurul la nivelul „monedei”, motiv pentru care este denumit și „aur digital”. Dar Bitcoin este un activ digital pur, derivat din lanțuri de blocuri, și nu un activ fizic natural; valoarea sa depinde de dezvoltarea spațiului său de aplicare și de credințele și investițiile oamenilor. Bitcoin poate fi divizat în unități foarte mici, de o sută de milionime, ceea ce îi conferă flexibilitate în plăți, dar nu are suport real în aur, nefiind o „monedă de hârtie” în sens strict, iar odată ce încrederea se pierde, va deveni fără valoare, riscurile fiind mult mai mari decât în cazul aurului.
Bitcoin, ca activ digital, este similar cu aurul, iar mineritul și tranzacțiile (inclusiv tranzacțiile spot, futures, tranzacții derivate, ETF etc.) nu sunt principial o problemă, cu excepția cazului în care statul interzice clar din motive precum consumul mare de energie și dificultățile de reglementare. Dar ca un produs și platformă de tranzacționare care poate fi tranzacționat global 7x24, trebuie să beneficieze de o reglementare internațională mai strictă pentru a evita manipulările și fraudele. Relaxarea completă a reglementărilor va duce cu siguranță la probleme grave și este extrem de iresponsabil.
În prezent, Bitcoin este utilizat în principal pentru emiterea inițială de monede (ICO), tranzacții și ca intermediar pentru transferul de monedă suverană în activități ilegale sau de spălare de bani, mită, șantaj, transport de terorism etc. Moneda suverană are reglementări stricte împotriva spălării banilor și a transportului terorist, dar acum, prin intermediul criptomonedelor, s-a pierdut reglementarea eficientă, ceea ce reprezintă o breșă de reglementare foarte serioasă, care necesită o atenție deosebită din partea comunității internaționale și măsuri imediate pentru a o închide. Focalizarea reglementării nu ar trebui să fie pe criptomonede, ci pe monedele suverane, iar cooperarea internațională în reglementare trebuie să fie întărită pentru a preveni activitățile ilegale prin tranzacții și transferuri cu criptomonede.
Este evident că riscurile de reglementare pentru criptomonede, cum ar fi Bitcoin, sunt mult mai mari decât cele pentru aur.
Bitcoin este, în esență, un activ speculativ, iar randamentele obținute de investitori provin în principal din aprecierea prețului; dar volatilitatea prețului său este extrem de mare, depășind cu mult fluctuațiile prețului activelor precum acțiunile, obligațiunile, valuta și aurul, riscurile de investiție fiind extrem de ridicate. În tranzacțiile sau investițiile în Bitcoin, în afară de diverse servicii de schimb, din ce în ce mai puțini participanți reușesc să obțină profituri. În același timp, corelația dintre Bitcoin și prețurile acțiunilor, aurului și altor active devine din ce în ce mai puternică, iar funcția sa de hedging a riscurilor slăbește corespunzător.
Din cele de mai sus, deși Bitcoin pare să aibă un potențial mai mare de apreciere decât aurul, riscurile sunt, de asemenea, mai mari, iar dacă poate înlocui aurul ca rezervă strategică națională rămâne o mare întrebare.
Noua politică a lui Trump privind Bitcoin este greu de realizat
În primul rând, este foarte greu pentru Statele Unite să obțină noi Bitcoin. Totalul de Bitcoin este de 21 de milioane, dintre care peste 19,8 milioane au fost deja extrase, rămânând mai puțin de 1,2 milioane, iar costurile de minerit cresc constant, competiția devine din ce în ce mai acerbă, iar mineritul este descentralizat, astfel că SUA nu pot garanta că toate noile Bitcoin vor fi generate în Statele Unite, mai ales că nu pot garanta că toate acestea vor aparține guvernului american. În plus, se estimează că există 4 milioane de „monede moarte” care nu pot fi utilizate, iar acestea sunt tot mai mult controlate de un număr mic de persoane, iar achiziționarea a încă 1 milion de monede nu este o sarcină ușoară. Dacă guvernul american se grăbește să cumpere Bitcoin, prețul acestuia va crește semnificativ, dar va crește și riscul de formare a unei bule de preț și de prăbușire ulterioară. În plus, dezvoltarea tehnologiei cuantice va reprezenta, de asemenea, o provocare semnificativă pentru securitatea Bitcoin și a altor criptomonede.
În al doilea rând, așa-numita rezervă strategică de Bitcoin a unei țări, fie că este vorba de rezervă strategică a guvernului (finanțe) sau a Rezervei Federale (banca centrală) ca rezervă strategică în dolari, prezintă riscuri și incertitudini. Dacă se referă la rezervele guvernamentale, guvernul are deja peste 210.000 de Bitcoin confiscați (dintre care există dispute legale cu privire la restituirea părții care a fost furată de hackeri sau bandiți), iar dacă ar cumpăra încă milioane de Bitcoin, acest lucru ar duce la o creștere semnificativă a prețului Bitcoin. În prezent, Fondul de Stabilizare Valutară al Ministerului Finanțelor din SUA (ESF) are o valoare de aproximativ 215 miliarde de dolari, iar chiar și utilizarea totală a acestuia poate să nu fie suficientă. Dacă guvernul ar trebui să emită obligațiuni pentru a strânge fonduri, datoria federală a Statelor Unite, care a depășit deja 36 de trilioane de dolari, ar deveni și mai mare. Dependența de Bitcoin pentru a stabiliza moneda (stabilizarea ratei de schimb a dolarului) sau pentru a plăti datoriile guvernamentale după o apreciere semnificativă a acestuia este, de asemenea, incertă, deoarece vânzările masive ar putea duce la scăderea prețului acestuia. Dacă se referă la rezervele Rezervei Federale, dacă aceasta cumpără milioane de Bitcoin cu dolari, va exista o emisie semnificativă de bani de bază, ceea ce ar putea exercita o presiune mai mare asupra inflației. Dacă Rezerva Federală înlocuiește rezervele de aur cu Bitcoin, ar putea atenua impactul asupra banilor de bază, dar ar putea duce la o scădere semnificativă a prețului aurului și o creștere a prețului Bitcoin, iar dacă va exista cu adevărat un beneficiu rămâne o mare incertitudine.
De asemenea, trebuie să ne amintim că, în cazul monedei de credit, reputația unei monede a unei țări se bazează în principal pe creșterea averii și pe nivelul de gestionare monetară al acelei țări, nu mai depinde în principal de valoarea activelor de rezervă. Prin urmare, înlocuirea rezervelor de aur cu rezerve de Bitcoin nu va avea un impact pozitiv semnificativ asupra dolarului și va fi greu de utilizat pentru rambursarea datoriilor guvernamentale.
În plus, noua politică a lui Trump privind Bitcoin contrazice poziția sa de consolidare a dolarului ca monedă cheie globală. Bitcoin este o monedă descentralizată, chiar dacă Statele Unite își cresc semnificativ rezervele de Bitcoin, aceasta nu va ajuta la întărirea statutului internațional al dolarului. Dimpotrivă, dacă se relaxează extrem de mult reglementările privind Bitcoin, permițând astfel fluxurile masive de monedă suverană să circule în întreaga lume prin Bitcoin și împiedicând dezvoltarea digitală a dolarului, aceasta ar putea avea un impact grav asupra statutului internațional al dolarului.
Poziția specială a dolarului ca monedă centrală internațională este, în esență, determinată de puterea economică și influența internațională a Statelor Unite; în contextul în care nu există o schimbare fundamentală în structura globală în care Statele Unite sunt cea mai puternică țară, este greu să se răstoarne sau să se înlocuiască statutul dolarului ca cea mai importantă monedă internațională, cu excepția cazului în care Statele Unite comit o eroare fundamentală și își slăbesc activ creditul și statutul dolarului. Odată ce statutul internațional al dolarului este înlocuit, acest lucru va avea un impact enorm asupra Statelor Unite.
În concluzie, Bitcoin poate fi doar un nou tip de avere tranzacționabilă sau activ digital, având dificultăți în a deveni o monedă reală, incapabil să înlocuiască moneda suverană, iar dacă va putea înlocui aurul ca rezervă strategică națională rămâne o mare întrebare. În legătură cu noua politică a lui Trump privind Bitcoin, comunitatea internațională ar trebui să o abordeze cu calm și obiectivitate, fără a se lăsa purtată de val.
