Pe măsură ce zilele se apropie de învestirea președintelui Donald Trump pe 20 ianuarie 2025, devine din ce în ce mai clar ce pot include politicile economice ale Statelor Unite sub conducerea sa. Înființarea Departamentului pentru Eficiența Guvernului (DOGE), condus de Elon Musk, a stârnit dezbateri despre reducerea cheltuielilor guvernamentale și combaterea risipei. Printre aceste recomandări se numără propunerea consilierului DOGE, Ron Paul, ca ajutorul extern să fie „înlăturat”. Această propunere se bazează pe argumentul că ajutorul primește bani de la clasa săracă și mijlocie a Statelor Unite și aduce beneficii elitelor țărilor în curs de dezvoltare - o afirmație care, deși simplistă, nu este complet respingătoare.

Pentru țările africane, în care dependența de ajutorul extern, în special din partea Statelor Unite, este mare, această propunere este o mare schimbare. Deși unii analiști resping posibilitatea retragerii complete a ajutorului ca fiind o imposibilitate, realitatea este că guvernele africane ar trebui să se pregătească pentru reduceri semnificative. Era Trump ne-a învățat o lecție grozavă: „Nu spune niciodată niciodată”.

Criza ajutorului extern:

Argumentul lui Ron Paul este în concordanță cu critica la adresa ajutorului extern ca un instrument care adesea aduce beneficii elitelor locale, mai degrabă decât împuternicirea maselor. Timp de decenii, națiunile africane s-au bazat pe ajutorul extern pentru a finanța sectoare cheie precum sănătatea, educația și infrastructura. Dacă administrația Trump reduce în mod semnificativ ajutorul, va forța multe guverne africane să-și regândească strategiile financiare. Aceste schimbări pot expune punctele slabe ale sistemelor care se bazează în mare măsură pe finanțarea externă, împingând guvernele să caute surse alternative de venituri.

În plus, posibilitatea ca resursele SUA să fie direcționate către proiecte care oferă profituri clare pentru investițiile americane va crește sub conducerea lui Trump. Programele precum Prosper Africa, care se concentrează pe parteneriate conduse de sectorul privat mai degrabă decât pe ajutorul tradițional, pot continua. Cu toate acestea, aceste programe sunt concepute pentru a servi în primul rând intereselor SUA, ceea ce va cere guvernelor africane să demonstreze o valoare economică măsurabilă în cooperarea lor cu SUA.

Războiul comercial și efectele sale:

Al doilea mandat al președintelui Trump este de așteptat să reaprindă tensiunile comerciale din lume, în special cu China. Deși țintele directe ale războiului comercial ar putea să nu includă națiunile africane, continentul își va simți cu siguranță efectele. Inflația din Statele Unite, cauzată de barierele comerciale, ar putea duce la rate mai mari ale dobânzilor, deoarece Rezerva Federală încearcă să stabilizeze economia. Această situație reprezintă o mare provocare pentru țările africane, dintre care multe depind în mare măsură de dolarul american pentru a-și plăti datoriile tot mai mari. Creșterea costurilor îndatorării poate crește presiunile financiare, ceea ce duce la instabilitate economică.

În plus, propunerea lui Trump de a majora tarifele și o accize de 10% la toate mărfurile importate va perturba fluxurile comerciale. Actul African Growth and Opportunity Act (AGOA), piatra de temelie a relațiilor comerciale dintre SUA și Africa, a fost deja prelungit cu doar un an în loc de cei zece ani obișnuiți, reflectând o schimbare în politicile comerciale ale SUA. Țările africane ar trebui să se pregătească pentru era post-AGOA, în care accesul la piețele americane va necesita negocieri bilaterale în condiții nepreferențiale.

Pregătirea pentru economia „întreprinzătoare”.

Abordarea administrației Trump față de relațiile comerciale necesită răspunsuri practice din partea guvernelor africane. Țările care pot oferi Statelor Unite beneficii economice sau de securitate, precum Kenya sau Republica Democratică Congo, au șanse mai mari de a obține acorduri preferențiale. Pentru a face față acestui mediu, țările africane trebuie să adopte o abordare comercială, apărând ca parteneri care pot oferi randamente măsurabile ale investițiilor.

Aceste schimbări impun guvernelor africane să-și regândească strategiile economice. Dependența pe termen lung de ajutorul tradițional este nesustenabilă și face țările vulnerabile la schimbările politice externe. În schimb, țările africane ar trebui să se concentreze pe dezvoltarea unor economii puternice și independente, care să reziste șocurilor externe. Aceasta include îmbunătățirea colectării veniturilor locale, îmbunătățirea gestionării fondurilor publice și crearea unui mediu favorabil pentru creșterea sectorului privat.

Cooperarea regională: o cale cheie către libertate și rezistență economică:

Unul dintre cei mai importanți pași pe care îi pot face guvernele africane pentru a se pregăti pentru economia Trump este consolidarea cooperării regionale. Zona Africană de Liber Schimb (AfCFTA), care promite să creeze o piață de 3 trilioane de dolari, oferă continentului o oportunitate unică de a-și reduce dependența de partenerii străini. Prin implementarea rapidă și eficientă a AfCFTA, țările africane pot debloca întregul potențial al comerțului și investițiilor intra-africane.

Cooperarea regională oferă mai multe avantaje. Ajuți diferite țări să-și diferențieze partenerii comerciali, reducându-le vulnerabilitatea la șocurile externe. De asemenea, stimulează economia industrială, făcând companiile africane mai competitive pe piața globală. În plus, o Africă puternică și unită are șanse mai mari de a negocia condiții favorabile cu puteri externe, inclusiv cu Statele Unite.

Regândirea relațiilor dintre Africa și SUA:

Deși politicile lui Trump pot părea contraintuitive la început, ele oferă, de asemenea, o oportunitate guvernelor africane de a-și regândi relația cu Statele Unite. În loc să privească Statele Unite ca singura sursă de ajutor, țările africane ar trebui să coopereze cu Statele Unite ca partener strategic. Acest lucru necesită identificarea domeniilor de interes comun, cum ar fi energia, tehnologia și infrastructura, în care cooperarea poate aduce beneficii ambelor părți.

Programe precum Prosper Africa arată că există încă loc pentru o cooperare productivă, atâta timp cât națiunile africane își pot alinia prioritățile cu interesele economice și de securitate ale Statelor Unite. Prin adoptarea unei abordări comerciale, guvernele africane pot apărea ca parteneri importanți în promovarea obiectivelor globale ale Americii, asigurând în același timp investiții care promovează dezvoltarea internă.

Calea înainte:

Economia lui Trump prezintă provocări și oportunități pentru guvernele africane. Posibilitatea reducerii sau eliminării ajutorului extern din partea Statelor Unite arată importanța construirii unei economii independente. Tensiunile comerciale și declinul acordurilor comerciale precum AGOA subliniază necesitatea ca țările africane să își diversifice partenerii economici și să consolideze cooperarea regională.

În cele din urmă, soluția pe termen lung la provocările economice ale Africii constă în capacitatea acesteia de a-și utiliza resursele abundente și capitalul uman. Prin consolidarea cooperării regionale, implementarea AfCFTA și cooperarea cu parteneri externi în mod egal, țările africane pot deschide calea către dezvoltarea durabilă.

În acest nou mediu global, câștigătorii vor fi cei care se adaptează rapid și înțelept. Guvernele africane trebuie să ia măsuri deliberate pentru a se pregăti pentru circumstanțele neașteptate ale erei Trump, pentru a transforma provocările în oportunități și pentru a se asigura că viitorul economic al continentului este în mâinile sale.

Faceți clic aici Este important să aveți un cont Binance