Moneda Chinei, renminbi, a scăzut la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni, din cauza îngrijorărilor pieței cu privire la potențialele creșteri bruște ale tarifelor de la viitoarea administrație Trump. Renminbi onshore a scăzut miercuri cu 0,1% la 7,34 Rmb față de dolarul american, cel mai slab din septembrie 2023. 

Potrivit unui raport al Financial Times, declinul s-a produs în ciuda faptului că Banca Populară Chineză (PBoC) a menținut o rată de fixare zilnică constantă înainte de inaugurarea lui Donald Trump.

Cursul de schimb al renminbi, căruia îi este permis să tranzacționeze într-o bandă de 2% din cursul zilnic al PBoC, se apropie acum de limita inferioară a intervalului respectiv. 

Analiștii atribuie presiunea de vânzare temerilor că tarifele propuse asupra mărfurilor chineze ar putea împinge Beijingul să-și slăbească și mai mult moneda, compensând impactul asupra exporturilor. Comerțurile internaționale sunt o componentă imperativă a creșterii economice a Chinei, deoarece cererea internă este în prezent la un nivel scăzut.

Speculația pieței și politica valutară

Scăderea yuanului onshore, care a scăzut sub pragul de 7,3 până la un minim de 14 luni la începutul acestei săptămâni, a stârnit speculații că PBoC ar putea adopta o abordare mai îndulgentă a deprecierii monedei. 

Ju Wang, șeful strategiei valutare și ratelor de schimb pentru China la BNP Paribas, a remarcat că piața a stabilit prețuri în aceste preocupări de la alegerile din SUA. „Piața nu vrea să renunțe”, a spus Wang, adăugând că banca centrală pare să fie în „modul de așteptare”.

Wee Khoon Chong, un strateg senior al piețelor la BNY Mellon, a făcut ecou aceste sentimente, invocând nerăbdarea pieței pentru o mișcare mai semnificativă a renminbi. Declinul monedei coincide cu datele economice puternice din SUA, care au impulsionat dolarul și au intensificat presiunea de vânzare asupra monedei chineze.

Temerile războiului comercial 2.0 cresc

Preocupările cu privire la un „Război comercial 2.0” reînnoit sub Trump s-au adăugat la tendința descendentă a yuanului. Retorica de campanie a președintelui ales al SUA a reflectat tarife mai mari la importurile din China. Piețele se tem că Beijingul ar putea permite strategic slăbirea renminbi-ului pentru a-și păstra competitivitatea la export. 

Aceste temeri au reaprins amintirile despre tensiunile comerciale anterioare, ambele părți utilizând instrumente economice pentru a obține efect de pârghie.

În timp ce moneda Chinei se confruntă cu presiuni, o mișcare mai largă între țările BRICS încearcă să reducă dependența de dolarul american în comerțul global. În prezent, dolarul domină aproximativ 90% din tranzacțiile globale și reprezintă jumătate din comerțul internațional. 

Liderii BRICS susțin că dedolarizarea nu este doar o strategie de gestionare a riscurilor financiare, ci și o modalitate de a atenua expunerea la sancțiunile americane.

Ray Dalio, CEO al Bridgewater Associates, a subliniat riscurile asociate cu deținerea de active denominate în dolari americani. „Sancțiunile înseamnă înghețarea activelor precum obligațiunile de la Trezoreria SUA. Există îngrijorare în rândul națiunilor cu privire la faptul că sunt vulnerabile la astfel de măsuri”, a spus Dalio. 

El a adăugat că tranzacțiile directe în monede locale ar putea oferi o alternativă la utilizarea dolarului ca intermediar.

Poziția înflăcărată a lui Trump cu privire la dedolarizare și BRICS

Când președintele ales Donald Trump făcea campanie pentru revenirea la Casa Albă, a promis că va contracara eforturile de dedolarizare. La un miting din Wisconsin, Trump s-a angajat să mențină statutul dolarului ca monedă de rezervă a lumii. 

„Multe țări părăsesc dolarul”, a spus el. „Nu vor lăsa dolarul cu mine.” Trump a avertizat, de asemenea, că națiunile care abandonează dolarul se vor confrunta cu sancțiuni severe, inclusiv tarife de 100% la bunurile lor.

La fel ca China, națiunea lider BRICS Rusia se confruntă, de asemenea, cu un munte de obstacole economice, deși guvernul președintelui Putin face mișcări îndrăznețe pentru a contracara inflația. 

Banca centrală a Rusiei și-a menținut rata dobânzii de referință la 21% miercuri, sfidând așteptările larg răspândite de o nouă creștere pentru a combate creșterea inflației. Guvernatorul Elvira Nabiullina a apărat decizia, invocând necesitatea unei pauze după o serie de majorări agresive ale ratelor.

Decizia vine în condițiile în care Rusia se confruntă cu o inflație de două cifre și o depreciere bruscă a rublei, exacerbată de presiunile economice ale conflictului său în curs din Ucraina. Președintele Trump a promis că va pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia când își va prelua funcția, spre consternarea acestei din urmă națiuni.

Președintele Putin a recunoscut recent provocările legate de gestionarea a ceea ce el a numit o economie de război „supraîncălzită”. Criticii din cercurile legate de Kremlin și-au exprimat nemulțumirea față de politica monetară strictă a băncii centrale, argumentând că aceasta înăbușează creșterea economică a țării.

Un sistem pas cu pas pentru a vă lansa cariera Web3 și pentru a obține locuri de muncă criptografice bine plătite în 90 de zile.