Pe 27 decembrie 2024, Administrația Națională a Valutei Străine din țara noastră a publicat (Regulamentul privind gestionarea rapoartelor de tranzacții de risc valutar de către bănci (provizoriu)), care clasifică activitățile financiare ilegale transfrontaliere cu criptomonede ca tranzacții de risc valutar și cere băncilor să monitorizeze și să raporteze riscurile legate de instituțiile și persoanele implicate în aceste activități.
În fața introducerii (regulamentului), mulți ar putea să-și pună întrebarea: „Sunt tranzacțiile cu criptomonede complet interzise?” Vestea bună este că acest lucru nu este adevărat; vestea proastă este că reglementările au devenit într-adevăr mai stricte.
Ce anume a spus (regulamentul)? Ce semnale a transmis? Avocatul Mankun va oferi o interpretare detaliată în acest articol.
Acest document de reglementare nu vizează tranzacțiile cu criptomonede.
Dacă citești documentul în întregime, vei observa că miezul acestuia este cerința ca băncile să acorde atenție contextului tranzacției și utilizării fondurilor atunci când identifică fluxuri de fonduri transfrontaliere anormale. Odată ce se descoperă comportamente de tranzacționare suspecte, băncile trebuie să monitorizeze, analizeze și să raporteze rapid aceste tranzacții de risc. Cu alte cuvinte, accentul este pe judecata privind „tranzacțiile de risc”, nu pe activele sau instrumentele nespecificate.
Documentul subliniază că orice activitate implicând comerț fals, investiții false, case de schimb ilegale, jocuri de noroc transfrontaliere, fraudă pentru rambursarea impozitelor pe export și activități financiare ilegale transfrontaliere cu criptomonede este clasificată ca tranzacții de risc valutar. Aceasta îl face pe avocatul Mankun să se gândească la definițiile anterioare emise de cele două autorități superioare cu privire la (interpretarea unor probleme legate de aplicarea legii în cazurile de spălare de bani). Documentul conține descrieri similare, afirmând că transferul de fonduri criminale prin criptomonede este considerat spălare de bani. Așadar, fie că este vorba de (regulament) sau de documentele celor două autorități, ceea ce se urmărește nu sunt instrumentele specifice, ci scopurile ilegale atinse prin utilizarea acestora.
Cu toate acestea, criptomonedele, în special stablecoin-urile precum USDT și USDC, datorită naturii lor fără frontiere și a capacității de a fi schimbate cu majoritatea monedelor legale, sunt adesea utilizate în tranzacții transfrontaliere. Totuși, aceste caracteristici sunt exploatate de „persoane inteligente”, care folosesc criptomonede ca mediu intermediar pentru a ascunde fluxurile de fonduri transfrontaliere sau pentru a profita de diferențele de curs valutar dintre monedele legale.
Acesta este motivul pentru care acest document subliniază în mod special activitățile financiare ilegale transfrontaliere cu criptomonede - în mod constant, țara noastră menține o reglementare strictă asupra utilizării arbitrajului valutar, iar apariția criptomonedelor a întărit această necesitate de reglementare.
De aceea, pentru instituții sau jucători individuali, evitarea activităților financiare ilegale transfrontaliere cu criptomonede este esențială. Din cazuri și practici de reglementare anterioare, activitățile financiare ilegale transfrontaliere implicând criptomonede includ în general următoarele categorii:
· Spălarea de bani transfrontalieră cu criptomonede și transferul de fonduri, prin utilizarea anonimității și circulației globale a criptomonedelor pentru a transfera ilegal fonduri peste graniță, ocolind urmărirea anti-spălare de bani. De exemplu, prin schimbarea fondurilor interne în criptomonede folosind stablecoin-uri precum USDT și apoi vânzarea acestora pe burse externe.
· Case de schimb ilegale cu criptomonede, prin utilizarea criptomonedelor pentru a finaliza transferuri de fonduri pe piețele interne și externe, folosind criptomonede ca „pod intermediar” pentru conversia valutară transfrontalieră și arbitrajul ilegal. Aceste activități ascund adesea sursele de fonduri, ocolind reglementările valutare și controlul fiscal, afectând grav ordinea financiară.
· Jocuri de noroc transfrontaliere și plăți ilegale de jocuri de noroc, platformele de jocuri de noroc externe folosesc criptomonede pentru a efectua plăți, ocolind astfel verificările sistemului bancar pentru plățile transfrontaliere. De exemplu, utilizatorul folosește USDT pentru a alimenta contul de pe un site de jocuri de noroc, apoi își transformă fondurile sau câștigurile înapoi în țară folosind criptomonede.
· Comerțul fals și fluxurile de investiții false, utilizând criptomonede pentru a transfera fonduri și a ascunde utilizarea reală a acestora. De exemplu, fictivizarea unui contract de comerț transfrontalier, plătind un „avans” prin criptomonede, apoi returnând fondurile sub pretextul eșecului comerțului sau pierderii investiției, creând astfel o cale de spălare a fondurilor.
· Arbitrajul și evaziunea fiscală utilizând criptomonede, prin existența unei diferențe de preț între piețele interne și externe, tranzacțiile transfrontaliere permit arbitrari de curs valutar, în timp ce se evită controlul capitalului și raportarea valutară. Este foarte comun ca utilizatorii să cumpere USDT la un preț mic în țară și apoi să vândă la un preț mai mare pe burse externe pentru a obține un profit.
Se poate observa că aceste comportamente nu diferă de activitățile tradiționale financiare ilegale transfrontaliere; în cele din urmă, toate aceste comportamente au caracteristici comune, cum ar fi ocolirea arbitrajului valutar, ascunderea fluxurilor de fonduri și evitarea controlului capitalului. Singura diferență este că criptomonedele au înlocuit monedele legale tradiționale.
După ce ai clarificat punctele cheie ale (regulamentului), s-ar putea să ai o altă întrebare: De ce, deși nu am avut de-a face cu comportamentele de mai sus, banca a considerat că contul meu are tranzacții de risc valutar? Aceasta este o întrebare pe care mulți jucători cu carduri blocate și-o pun fără răspuns.
Caracteristicile potențiale de risc valutar ale tranzacțiilor cu criptomonede.
Conform (regulamentului), băncile, atunci când identifică tranzacții de risc valutar, nu se concentrează pe instrumente de tranzacționare, ci pe fundalul, traseul și modelul fluxului de fonduri. Prin urmare, chiar dacă implică tranzacții cu criptomonede, băncile nu vor aplica o abordare uniformă și nu le vor considera automat tranzacții de risc, ci vor analiza în principal dacă există caracteristici anormale în comportamentul de tranzacționare.
Tranzacțiile cu criptomonede au natura de a fi transfrontaliere și foarte lichide, iar unii utilizatori vor profita de această caracteristică pentru a face arbitraj pe termen scurt sau pentru a transfera fonduri. Dar această obicei de tranzacționare tinde să prezinte caracteristicile tipice ale tranzacțiilor de risc valutar.
1. Tranzacții frecvente și fluxuri de fonduri.
În tranzacțiile cu criptomonede, complexitatea fluxului de fonduri este norma, în special pentru utilizatorii care fac tranzacții pe termen scurt, unde reîncărcările și retragerile sunt comune. Dar în sistemele de control al riscurilor bancare, aceste fonduri pot fi ușor etichetate ca „anormale” - tranzacții frecvente, trasee de fonduri complexe, care trec prin mai multe conturi sau se conectează direct la burse externe. Dacă se adaugă transferuri mari de bani, intrări fragmentate și lipsa unei explicații comerciale rezonabile, băncile pot identifica cu ușurință aceste activități ca tranzacții de risc valutar.
2. Sursele și utilizările fondurilor nu se potrivesc.
În investițiile cu criptomonede, utilizatorii primesc sau plătesc prin diferite canale, cum ar fi transferurile între prieteni sau prin comercianți OTC. Dar aceste fluxuri de fonduri prin canale „neoficiale” lipsesc de suportul unui background de afaceri standardizat în sistemul bancar, ceea ce poate genera suspiciuni cu privire la autenticitatea tranzacției. De exemplu, un cont cu fonduri care intră și ies frecvent pe termen scurt, dar care nu poate oferi un contract de tranzacție clar sau dovezi de plată, poate fi considerat de bancă ca având legătură cu comerțul fals sau activitățile unei case de schimb ilegale.
3. Trasee de fonduri complexe și ascunse.
Tranzacțiile cu criptomonede trec adesea prin mai multe adrese de portofel și platforme de tranzacționare, ajungând în cele din urmă în conturi externe sau burse din străinătate. Această complexitate a traseului de tranzacționare face ca fluxurile de fonduri să fie greu de urmărit, iar dacă se întâmplă să treacă prin mixere, fluxul de fonduri devine și mai ocult. De exemplu, utilizatorul cumpără mai întâi USDT prin comercianți OTC, apoi trimite fondurile printr-un portofel descentralizat la mai multe adrese de pe lanț, în cele din urmă retrăgându-le pe o bursă din străinătate. Acest model de a ocoli mai multe etape este ușor suspectat că ar avea riscuri de evitare a controlului valutar.
4. Schimburi frecvente între criptomonede și monede legale.
Oportunitățile de arbitraj de pe piața criptomonedelor îi determină pe unii utilizatori să schimbe frecvent monedele legale în criptomonede, apoi să cumpere și să vândă repetat prin diferite burse pentru a profita de diferențele de preț. Avocatul Mankun menționează frecvent arbitrajul prin utilizarea USDT, care a fost în cele din urmă considerat o activitate ilegală de tranzacționare valutară. Această caracteristică a fluxului de fonduri se manifestă adesea prin intrări și retrageri frecvente pe termen scurt, precum și prin fluxuri de fonduri către mai multe conturi sau platforme, ceea ce poate fi perceput de bănci ca o tranzacție valutară anormală, declanșând astfel o revizuire suplimentară.
Dacă crezi că poți să te simți în siguranță urmând aceste caracteristici în sens invers, te înșeli grav. Cea mai imprevizibilă situație este să achiziționezi criptomonede murdare sau criptomonede ilegale, devenind astfel fără voie parte a unei scheme de spălare de bani. În plus, deoarece este foarte dificil să verifici adevărații contrapartizi și sursele de fonduri în tranzacțiile cu criptomonede, este ușor să primești fonduri provenite din activități ilegale. Odată ce ești implicat, utilizatorii au dificultăți în a oferi explicații eficiente autorităților relevante, ceea ce duce adesea la declanșarea liniei roșii pentru tranzacțiile de risc valutar.
Pot utilizatorii din China să participe încă la tranzacții cu criptomonede?
Ușa tranzacțiilor cu criptomonede nu s-a închis complet, dar standardele de conformitate au fost ridicate semnificativ.
Deși din punct de vedere legal, deținerea de criptomonede de către persoane fizice și desfășurarea tranzacțiilor aferente nu este considerată ilegală. Totuși, odată cu introducerea (Regulamentului privind gestionarea rapoartelor de tranzacții de risc valutar de către bănci (provizoriu)), activitățile financiare ilegale transfrontaliere cu criptomonede vor fi supuse unei verificări mai riguroase.
În același timp, în piața criptomonedelor, caracteristici precum tranzacțiile transfrontaliere, cumpărarea și vânzarea frecventă și complexitatea fluxurilor de fonduri se suprapun în mod natural cu logica de control al riscurilor în reglementarea valutară. În plus, acest document cere băncilor să monitorizeze și să raporteze strict comportamentele care implică modele de tranzacție complexe, fluxuri de fonduri neclare sau care implică arbitraj transfrontalier. Prin urmare, utilizatorii din China trebuie să fie cu mare atenție față de traseele de tranzacționare și utilizarea fondurilor atunci când participă la tranzacții cu criptomonede; altfel, chiar dacă tranzacția virtuală în sine nu are intenții ilegale, aceasta poate fi inclusă în lista de examinare a băncii din cauza similitudinii cu activitățile ilegale transfrontaliere.
Asta e, investițiile au riscuri, tranzacțiile trebuie făcute cu prudență.