Autorul original: Anderson Sima, redactor-șef Foresight News

Dacă în 2025 ar fi un singur cuvânt cheie, aș alege „Agenți AI”.

Pe 6 ianuarie, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat că este convins că a descoperit metoda de construire a AGI (inteligență artificială generală) și a prezis că în 2025 am putea vedea primele agenți AI „alăturându-se forțelor de muncă”, schimbând în mod substanțial producția întreprinderilor.

Autorul consideră că aceasta nu este o alarmă falsă, ci un nou capitol în avansul AI.

Nașterea și depășirea agenților AI

În ultimele șase luni, odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială și blockchain, agenții AI au devenit un domeniu înfloritor în domeniul criptomonedelor. Aceste entități autonome dezvoltate pe baza tehnologiei AI pot simula procesele cognitive și decizionale umane, demonstrând un grad înalt de inteligență și adaptabilitate în percepție, analiză și acțiune. Deși agenții AI de astăzi sunt departe de a se compara cu oamenii în ceea ce privește inteligența generală, nașterea agenților AI va redefini relația dintre oameni și tehnologie.

Modelele mari de astăzi (precum ChatGPT), deși excelează în procesarea limbajului și generarea de conținut, au încă limitări semnificative în aplicare. Proiectarea modelului mare se bazează pe generarea soluțiilor optime probabilistice după antrenarea pe date masive, ceea ce înseamnă că acestea sunt mai mult ca un „motor de limbaj” puternic, capabil să răspundă la întrebări și să ofere sugestii, dar incapabil să ia decizii active și să le execute cu adevărat. De exemplu, în gestionarea complexă a afacerilor sau în situațiile de urgență, modelele mari de obicei nu pot depăși rolul de „furnizor de sugestii”, în timp ce agenții AI pot formula rapid și executa planuri în funcție de mediu dinamic și de obiectivele presetate.

În exemplul sănătății, un model mare poate recomanda sugestii de tratament potențiale pe baza simptomelor descrise de utilizator. Cu toate acestea, în fața unor situații de urgență, cum ar fi oprirea inimii, modelul mare nu poate evalua starea pacientului pe baza datelor senzorilor și controla imediat echipamentele medicale pentru a efectua manevre de resuscitare cardiopulmonară, așa cum poate face un agent AI.

În comparație, capacitățile agenților AI depășesc domeniul modelelor mari existente, nefiind limitate la „procesarea datelor”, ci putând realiza un ciclu complet de la „percepție” la „acțiune”. De exemplu, în domeniul conducerii autonome, agenții AI pot analiza în timp real condițiile drumului, integra regulile de circulație și starea vehiculului, decidând cea mai bună rută de călătorie și ajustând dinamic strategia de conducere; în domeniul financiar, agenții AI pot urmări informațiile de pe piețele globale în timp real, ajustând dinamic portofoliile de investiții pentru a maximiza profiturile.

Codul de conduită pentru agenții AI: contracte inteligente

Atunci când agenții AI intră cu adevărat în scenariile menționate anterior, ar trebui să fie numiți „AI Being”, o nouă specie creată de „Human Being”, cu puterea de calcul oferindu-le energie pentru acțiune. Așadar, întrebarea este: cum ar trebui definit codul lor de conduită, răspunsul meu este „contractul inteligent”.

Contractele inteligente, ca vehicul al criptomonedelor, sunt în esență un contract exprimat în formă de cod. Acestea realizează următoarele caracteristici prin tehnologia blockchain:

  • Decentralizare: eliberarea de constrângerile instituțiilor tradiționale.

  • Imutabilitate: asigurarea autenticității tranzacțiilor și înregistrărilor.

  • Trasabilitate: oferirea unui flux de informații transparent pentru toți participanții.

Spre deosebire de contractele tradiționale, executarea contractelor inteligente nu necesită intermediari, bazându-se exclusiv pe regulile presetate în cod. Astfel, nu doar că se îmbunătățește eficiența, ci se reduce semnificativ intervenția umană și potențialul de pierdere a controlului.

Dacă puterea de calcul este sângele AI, contractul inteligent va fi sufletul AI.

Agenții AI trebuie să respecte regulile și principiile etice stabilite în timpul îndeplinirii sarcinilor. Contractele inteligente de criptomonedă oferă o soluție naturală pentru acest lucru. De exemplu, într-o rețea de logistică descentralizată, agenții AI pot efectua programări automate de transport și decontări de costuri pe baza înregistrărilor blockchain, asigurând transparența în distribuția resurselor și tranzacții.

Imaginați-vă o platformă educațională descentralizată, centrată pe criptomonedă. Agenții AI pot ajuta studenții să elaboreze planuri de învățare personalizate și, pe baza rezultatelor de învățare, să aloce inteligent recompense în criptomonedă, încurajând învățarea continuă. Notele studenților, procesul de învățare și înregistrările recompenselor sunt toate stocate pe blockchain, evitând prejudecățile și intervențiile umane prezente în sistemul educațional tradițional.

O altă mare atracție a combinației AI Agent + Crypto este integrarea perfectă a teoriei jocurilor.

Teoria jocurilor este în esență știința deciziilor, care studiază alegerile strategice și echilibrul părților în competiția pentru interese. Ecosistemul criptomonedelor este cea mai bună scenă pentru aplicarea teoriei jocurilor. Interacțiunea dintre mineri, investitori și dezvoltatori este, în esență, o competiție multiplayer, iar protocolul blockchain ghidează comportamentele părților prin designul mecanismului. De exemplu, în rețeaua Bitcoin, minerii concurează pentru a obține puterea de calcul necesară pentru recompense, iar regulile protocolului asigură securitatea și descentralizarea rețelei.

Combinarea agenților AI cu criptomonede poate îmbunătăți și mai mult capacitatea de decizie și eficiența colaborării. De exemplu, în orașele inteligente de viitor, agenții AI ar putea fi aplicați pe scară largă în domenii precum distribuția resurselor, gestionarea traficului etc. Prin mecanismele de stimulare a criptomonedelor și modelele de joc, agenții AI pot găsi soluții optime între diferitele obiective:

  • În gestionarea energiei, agenții AI pot negocia prioritățile de utilizare a energiei și distribuția costurilor, asigurând echilibrul cererii și ofertei.

  • În comerțul internațional, agenții AI pot efectua decontări în timp real pe baza criptomonedelor și contractelor inteligente, evitând întârzierile și costurile ridicate ale sistemului bancar tradițional.

Să presupunem că în viitor va apărea un sistem complex de agenți AI numit „Jarvis”. Ca „asistent digital”, acesta poate coordona colaborarea la mai multe niveluri între indivizi, companii și guverne. Funcționarea „Jarvis” se bazează pe un sistem de criptomonedă transparent și dinamic ajustabil, utilizatorii putând obține recompense prin contribuții de date sau servicii, iar „Jarvis” putând folosi criptomonede pentru a achiziționa resursele necesare, realizând astfel o economie închisă.

Ascensiunea agenților AI și popularizarea criptomonedelor vor contribui împreună la venirea unei noi ere de colaborare:

  • Colaborarea între oameni și AI: agenții AI devin asistenți inteligenți pentru indivizi și întreprinderi, preluând sarcini plictisitoare și lăsând oamenii să se concentreze pe muncă creativă.

  • Colaborarea între oameni: criptomoneda asigură echitatea și transparența în cooperare, stimulând mai mulți oameni să participe la colaborare.

  • Colaborarea între AI: agenții AI împărtășesc resurse și schimbă cunoștințe prin criptomonedă, realizând colaborări mai eficiente.

Riscurile potențiale ale AI Agent + Crypto

Pe de o parte, combinația dintre criptomonede și agenții AI, deși teoretic fezabilă, se confruntă cu multe provocări tehnice. De exemplu:

  • Problema securității: Deși tehnologia blockchain se promovează prin descentralizare și imutabilitate, existența vulnerabilităților în contractele inteligente poate fi exploatată în moduri malițioase, ducând la pierderi financiare sau prăbușirea sistemului.

  • Problema scalabilității: În prezent, blockchain-urile de vârf (precum Ethereum) au performanțe limitate în tratarea tranzacțiilor la scară mare și executarea contractelor inteligente, ceea ce poate deveni un obstacol în calea aplicării pe scară largă a agenților AI.

  • Pe de altă parte, regulile de comportament ale agenților AI, odată ce sunt consolidate prin contractele inteligente de criptomonedă, pot lipsi de flexibilitate, făcând dificilă abordarea problemelor etice complexe. De exemplu:

  • Responsabilitatea: Dacă agenții AI cauzează pierderi din cauza executării contractului inteligent, cine ar trebui să fie responsabil: dezvoltatorul agenților AI, designerul contractului inteligent sau utilizatorul?

  • Problema confidențialității: Agenții AI trebuie să proceseze în timp real cantități mari de date, iar modul în care aceste date sunt stocate, utilizate și partajate poate genera dispute severe legate de confidențialitate.

În plus, introducerea criptomonedelor poate agrava divizarea sistemului economic. După combinarea agenților AI cu criptomonede, partea care deține un avantaj tehnologic poate consolida și mai mult poziția sa dominantă în activitățile economice. Cei excluși din avalanșa tehnologică AI și criptomonedelor, cum ar fi persoanele fizice și micile și mijloacele întreprinderi, pot fi marginalizați din cauza incapacitării de a suporta costurile tehnologice, ceea ce va agrava inegalitatea socială.

Combinația dintre agenții AI și criptomonede reprezintă forma incipientă a unei revoluții tehnologice. Potențialul său constă în creșterea eficienței și echității prin metode reglementate și automatizate, promovând schimbarea modurilor de colaborare. Cu toate acestea, această combinație tehnologică nu este o soluție perfectă; complexitatea și riscurile sale ne obligă să rămânem prudenți în dezvoltarea tehnologică și aplicarea socială. Pe de o parte, ar trebui să explorăm activ valoarea sa; pe de altă parte, trebuie să fim atenți la inegalitățile și incertitudinile pe care tehnologia le poate aduce.