Articol scris de: Anderson Sima, redactor-șef la Foresight News

Dacă în 2025 ar trebui să existe un singur cuvânt-cheie, aș alege „Agent AI”.

Pe 6 ianuarie, CEO-ul OpenAI, Sam Altman, a declarat că este deja încrezător că a descoperit metoda de construcție a AGI (Inteligență Artificială Generală), prezicând că în 2025 s-ar putea să vedem primii agenți AI „alături de forța de muncă” și să schimbe substanțial producția în afaceri.

Consider că aceasta nu este o exagerare, ci un nou capitol în progresul AI.

Nașterea și depășirea agenților AI

În ultimele șase luni, odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiilor de inteligență artificială și blockchain, agenții AI au devenit o parte fierbinte a domeniului criptomonedelor. Aceste entități autonome, dezvoltate pe baza tehnologiilor de inteligență artificială, pot simula procesele cognitive și decizionale umane, demonstrând un nivel înalt de inteligență și adaptabilitate în percepție, analiză și acțiune. Deși agenții AI actuali nu se compară cu oamenii în ceea ce privește inteligența generală, nașterea lor va redefini relația dintre oameni și tehnologie.

Modelele mari existente (cum ar fi ChatGPT) deși excelent în procesarea limbajului și generarea de conținut, au totuși limitări semnificative în aplicabilitate. Esența designului modelului mare este generarea soluțiilor de probabilitate optimă bazate pe antrenarea cu date masive, ceea ce înseamnă că sunt mai degrabă motoare de limbaj puternice, capabile să răspundă la întrebări și să ofere sugestii, dar incapabile să ia decizii și să execute în mod activ. De exemplu, în managementul complex al afacerilor sau în scenariile de răspuns la urgențe, modelele mari de obicei nu pot depăși rolul „furnizorului de sugestii”, în timp ce agenții AI pot elabora și implementa rapid soluții pe baza unui mediu dinamic și a obiectivelor predefinite.

De exemplu, în domeniul sănătății, modelele mari pot oferi sugestii de tratament potențiale pe baza simptomelor descrise de utilizatori. Totuși, în fața unei situații de urgență, cum ar fi un stop cardiac, modelele mari nu pot evalua starea pacientului pe baza datelor de la senzori și controla imediat echipamentele medicale pentru a efectua manevre de resuscitare cardiopulmonară, așa cum ar face un agent AI.

În comparație, capacitatea agenților AI depășește domeniul modelului mare existent, nefiind limitată la „procesarea datelor”, ci putând completa un ciclu complet de la „percepție” la „acțiune”. De exemplu, în domeniul conducerii autonome, agenții AI pot analiza în timp real condițiile de pe drum, integra regulile de trafic și starea vehiculului pentru a decide cea mai bună rută de circulație și a ajusta dinamic strategia de conducere; în domeniul financiar, agenții AI pot urmări în timp real informațiile de pe piețele globale, ajustând dinamic portofoliile de investiții pentru a maximiza profitul.

Codurile de conduită ale agenților AI: contracte inteligente

Atunci când agenții AI intră cu adevărat în scenariile menționate mai sus, ar trebui să fie numiți „Ființe AI”, o nouă specie creată de „Ființe Umane”, având puterea de calcul ca sursă de energie pentru acțiunile lor. Așadar, întrebarea este: cum ar trebui definite codurile de conduită pentru o astfel de entitate puternică? Răspunsul meu este „contracte inteligente”.

Contractele inteligente, ca vehicule ale criptomonedelor, sunt în esență un tip de contract exprimat în formă de cod. Acestea realizează următoarele caracteristici prin tehnologia blockchain:

  • Descentralizare: eliberarea de constrângerile instituțiilor tradiționale.

  • Imutabilitate: asigurarea autenticitații tranzacțiilor și a înregistrărilor.

  • Trasabilitate: oferirea unui flux de informații transparent pentru toți participanții.

Spre deosebire de contractele tradiționale, executarea contractelor inteligente nu necesită agenții intermediari, ci se bazează doar pe regulile presetate în cod. Aceasta nu doar că îmbunătățește eficiența, ci reduce semnificativ intervențiile umane și riscurile de pierdere a controlului.

Dacă puterea de calcul este sângele AI, atunci contractul inteligent va fi sufletul AI.

Agenții AI trebuie să respecte regulile și codurile etice stabilite în timpul îndeplinirii sarcinilor. Contractele inteligente din criptomonede oferă o soluție naturală în acest sens. De exemplu, într-o rețea de logistică descentralizată, agenții AI pot efectua programarea automată a transportului și decontarea costurilor pe baza înregistrărilor blockchain, asigurând distribuția resurselor și transparența tranzacțiilor.

Să ne imaginăm o platformă educațională descentralizată centrata pe criptomonede. Agenții AI pot ajuta studenții să-și creeze planuri de învățare personalizate și să aloce inteligent recompense în criptomonede pe baza rezultatelor învățării, stimulând învățarea continuă. Notările, progresul învățării și înregistrările recompenselor sunt gestionate pe blockchain, evitând prejudecățile și interferențele umane din sistemele educaționale tradiționale.

O altă atracție majoră a combinației AI Agent + Crypto este integrarea perfectă a teoriei jocurilor.

Teoria jocurilor este în esență o știință a deciziilor, care studiază alegerea strategiilor și echilibrul părților implicate în jocurile de interes. Ecosistemul criptomonedelor este scena ideală pentru aplicarea teoriei jocurilor. Interacțiunea dintre mineri, investitori și dezvoltatori este, în esență, un joc multiplu, iar protocoalele blockchain ghidează comportamentele părților prin designul mecanismelor. De exemplu, în rețeaua Bitcoin, minerii concurează pentru puterea de calcul pentru a obține recompense, iar regulile protocolului asigură securitatea și descentralizarea rețelei.

Combinația dintre agenții AI și criptomonede poate îmbunătăți și mai mult capacitatea de decizie și eficiența colaborării. De exemplu, în orașele inteligente din viitor, agenții AI ar putea fi utilizați pe scară largă în domenii precum distribuția resurselor și gestionarea traficului. Prin mecanismele de stimulare a criptomonedelor și modelele de joc, agenții AI pot găsi soluții optime între diferite obiective:

  1. În gestionarea energiei, agenții AI pot negocia prioritățile de utilizare a energiei și distribuția costurilor, asigurând echilibrul între cerere și ofertă.

  2. În comerțul internațional, agenții AI pot realiza decontări în timp real pe baza criptomonedelor și a contractelor inteligente, evitând întârzierile și costurile ridicate ale sistemelor bancare tradiționale.

Să presupunem că în viitor apare un sistem complex de agenți AI numit „Jarvis”. Ca „asistent digital”, acesta va putea coordona colaborarea la multiple niveluri între indivizi, companii și guverne. Funcționarea lui „Jarvis” se va baza pe un sistem de criptomonede transparent și dinamic, permițând utilizatorilor să obțină recompense prin contribuirea de date sau servicii, iar „Jarvis” va putea utiliza criptomonede pentru a achiziționa resurse necesare, realizând astfel o economie închisă.

Ascensiunea agenților AI și popularizarea criptomonedelor vor conduce împreună la venirea unei noi ere de colaborare:

  • Colaborarea între oameni și AI: Agenții AI devin asistenți inteligenți pentru indivizi și companii, preluând sarcini plictisitoare pentru a permite oamenilor să se concentreze pe muncă creativă.

  • Colaborarea între oameni: Criptomonedele asigură echitatea și transparența în colaborare, stimulând mai multe persoane să participe.

  • Colaborarea între AI: Agenții AI folosesc criptomonede pentru a realiza partajarea resurselor și schimbul de cunoștințe, realizând o colaborare mai eficientă.

Riscurile potențiale ale combinației AI Agent + Crypto

Pe de o parte, combinația dintre criptomonede și agenți AI este teoretic posibilă, dar realizarea tehnică se confruntă cu numeroase provocări. De exemplu:

  • Probleme de securitate: Deși tehnologia blockchain se laudă cu descentralizare și imutabilitate, existența vulnerabilităților în contractele inteligente poate fi exploatată în mod malițios, ducând la pierderi financiare sau la prăbușirea sistemului.

  • Probleme de scalabilitate: În prezent, blockchain-urile mainstream (cum ar fi Ethereum) au performanțe limitate în gestionarea tranzacțiilor de mare amploare și în executarea contractelor inteligente, ceea ce poate deveni un obstacol în calea aplicării pe scară largă a agenților AI.

Pe de altă parte, odată ce regulile de comportament ale agenților AI sunt întărite prin contracte inteligente de criptomonedă, ar putea lipsi flexibilitatea, având dificultăți în a face față problemelor etice complexe. De exemplu:

  • Responsabilitatea: Dacă agenții AI provoacă pierderi din cauza executării contractelor inteligente, responsabilitatea revine dezvoltatorului agenților AI, designerului contractului inteligent sau utilizatorului?

  • Probleme de confidențialitate: Agenții AI trebuie să proceseze în timp real cantități mari de date, iar modul în care aceste date sunt stocate, utilizate și partajate poate genera controverse grave privind confidențialitatea.

În plus, introducerea criptomonedelor poate agrava fragmentarea sistemului economic. După integrarea agenților AI cu criptomonedele, partea cu avantaj tehnologic poate consolida și mai mult poziția dominantă în activitățile economice. Cei excluși de valul tehnologic al AI și criptomonedelor, precum persoanele fizice și micile afaceri, pot fi marginalizați din cauza costurilor tehnologice inaccesibile, ceea ce va agrava inegalitatea socială.

Combinarea agenților AI cu criptomonedele reprezintă o formă incipientă a unei revoluții tehnologice. Potențialul său constă în creșterea eficienței și echității prin reguli și automatizări, promovând schimbările în modelele de colaborare. Totuși, această combinație tehnologică nu este o soluție perfectă; complexitatea și riscurile sale necesită precauție în dezvoltarea tehnologică și aplicarea socială. Pe de o parte, ar trebui să explorăm activ valoarea sa; pe de altă parte, să fim atenți la inegalitățile și incertitudinile pe care tehnologia le poate aduce.