Autor: Colin Wu, Wu spune blockchain
Recent, Banca Populară din China a publicat (Raportul de stabilitate financiară din China (2024)), în care mai multe pasaje discută în detaliu despre evoluțiile reglementării globale a criptomonedelor și se concentrează în special pe progresele înregistrate în Hong Kong în ceea ce privește conformitatea criptomonedelor.
Pagina 47 (instituții financiare non-bancare și alte părți)
Autoritățile de reglementare din diverse țări continuă să îmbunătățească intensitatea reglementării activelor criptografice. Piața activelor criptografice a experimentat în 2022 o serie de evenimente de risc, iar în 2023 prețurile și volumul de tranzacționare au crescut semnificativ, iar la sfârșitul anului, capitalizarea globală a activelor criptografice a ajuns la 1,55 trilioane de dolari, cu o creștere anuală de 10,71%. Având în vedere riscurile de spillover pe care activele criptografice le pot genera asupra stabilității sistemului financiar, autoritățile de reglementare din diverse țări continuă să intensifice reglementările asupra activelor criptografice, iar în prezent, 51 de țări și regiuni din întreaga lume au adoptat reglementări de interdicție pentru activele criptografice, iar unele economii au ajustat legislația existentă sau au reglementat din nou.
Statele Unite reglementează comportamentele emitenților de active criptografice care încalcă (Legea privind valorile mobiliare) pe baza legislației existente. Comisia de valori mobiliare și bursă din SUA (SEC) a respins peste 20 de cereri de ETF pe Bitcoin în perioada 2018-2023. După aprobarea listării ETF-ului pe Bitcoin în ianuarie 2024, președintele SEC a declarat că aceasta nu înseamnă că SEC a aprobat sau recunoscut produsele Bitcoin, iar investitorii ar trebui să fie prudenți în ceea ce privește riscurile legate de Bitcoin și produsele legate de activele criptografice;
Uniunea Europeană a aprobat (Legea privind reglementarea pieței activelor criptografice), stabilind primul cadru de reglementare global complet și clar pentru activele virtuale, iar legislația este planificată să intre în vigoare la sfârșitul anului 2024;
Regatul Unit accelerează pașii de legislație pentru activele virtuale, promulgând (Legea serviciilor financiare și piețelor), incluzând activele criptografice în domeniul de reglementare al legii.
Singapore a publicat (Cadru de reglementare pentru stablecoin-uri), clarificând domeniul stablecoin-urilor reglementate și condițiile pentru emitent.
Japonia a elaborat (Legea privind reglementarea fondurilor), restricționând emitentii de stablecoin-uri la bănci licențiate, agenții de transfer înregistrate și companii de fiducie.
Hong Kong, China, explorează activ gestionarea licențelor pentru activele criptografice. Hong Kong clasifică activele virtuale în două categorii pentru reglementare, și anume activele financiare securitizate și activele financiare nesecuritizate, aplicând un sistem distinct de „două licențe” pentru operatorii platformelor de tranzacționare a activelor virtuale, adică „token-uri de tip securitate” sunt supuse reglementării și sistemului de licențiere al (legii privind valorile mobiliare și futures), iar „token-urile de tip non-securitate” sunt supuse reglementării și sistemului de licențiere al (legii privind prevenirea spălării banilor). Instituțiile care desfășoară activități cu active virtuale trebuie să solicite licență de înregistrare de la autoritățile de reglementare competente pentru a putea opera. De asemenea, se solicită băncilor mari, cum ar fi HSBC și Standard Chartered, să includă schimburile de active criptografice în sfera de reglementare a clienților lor de zi cu zi.
Pagina 67 partea de management macro-prudent
În ultimii ani, activitățile legate de activele criptografice au devenit din ce în ce mai complexe, iar volatilitatea pieței a fost mare. În general, activitățile legate de activele criptografice au o corelație limitată cu instituțiile financiare de importanță sistemică, piețele financiare de bază și infrastructura pieței, dar pe măsură ce aplicațiile activelor criptografice în plăți și investiții de retail cresc, acestea pot genera riscuri în unele economii.
FSB și agențiile de standardizare relevante au elaborat împreună un cadru global de reglementare pentru activele criptografice, bazat pe principiul „aceleași activități, aceleași riscuri, aceeași reglementare” pentru a ghida autoritățile de reglementare în abordarea riscurilor de stabilitate financiară asociate activelor criptografice.
FMI și FSB au elaborat o foaie de parcurs pentru politica de reglementare, pentru a identifica riscurile macroeconomice și de stabilitate financiară asociate activelor criptografice. Foaia de parcurs enumeră activitățile legate de implementarea cadrului de politică de reglementare pentru activele criptografice, având ca scop promovarea schimbului de informații și cooperării globale, umplând golul de date necesar în ecosistemul activelor criptografice în schimbare rapidă.
Coloana 16
Consiliul pentru stabilitate financiară a publicat un cadru internațional de reglementare pentru activele criptografice
În iulie 2023, FSB a publicat cadrul internațional de reglementare pentru activele criptografice, propunând recomandări de reglementare de nivel înalt pentru activele criptografice și „stablecoin-uri globale”, având ca scop îmbunătățirea coerenței globale a metodelor de reglementare în sectorul activelor criptografice, reducerea lacunelor de reglementare, prevenirea arbitrajului de reglementare și prevenirea eficientă a riscurilor financiare.
I. Principiul general al celor două recomandări de reglementare
Unul este principiul „aceleași activități, aceleași riscuri, aceeași reglementare”. Dacă activul criptografic și activitățile „stablecoin-urilor globale” au funcții economice similare cu cele ale activităților financiare tradiționale și sunt însoțite de riscuri financiare de același tip, atunci acestea trebuie să respecte aceleași cerințe de reglementare.
Al doilea principiu este principiul flexibilității. Autoritățile de reglementare din fiecare economie pot aplica legislația existentă în sectorul activelor criptografice sau pot elabora noi legi pentru a implementa recomandările de reglementare.
Al treilea principiu este principiul neutralității tehnologice. Autoritățile de reglementare din fiecare economie ar trebui să reglementeze în funcție de funcțiile economice și caracteristicile de risc ale activităților cu active criptografice, și nu de tehnologia de bază.
II. Conținutul recomandărilor de reglementare
Cele două recomandări de reglementare propun cerințe specifice pentru autoritățile de reglementare, emitentii de active criptografice și furnizorii de servicii b.
（I）(Recomandări de nivel înalt pentru monitorizarea, supravegherea și reglementarea activităților și piețelor cu active criptografice)(CA)
CA sugerează un total de 9 recomandări de nivel înalt.
1. Puteri și instrumente de reglementare. Autoritățile de reglementare trebuie să aibă puteri de reglementare adecvate, instrumente și suficiente resurse pentru a supraveghea activele criptografice și să poată aplica eficient legislația relevantă.
2. Reglementare cuprinzătoare. Autoritățile de reglementare trebuie să implementeze reglementări cuprinzătoare care să fie proporționale cu riscurile activelor criptografice, conform principiului „aceleași activități, aceleași riscuri, aceeași reglementare”. De exemplu, elaborarea unor politici de reglementare care să se alinieze cu riscurile, dimensiunea, complexitatea și importanța sistemică; evaluarea dacă măsurile de reglementare existente pot răspunde riscurilor de stabilitate financiară generate de activele criptografice, extinzând sau ajustând domeniul de reglementare după caz; unificarea standardelor de reglementare pentru piața activelor criptografice și piețele financiare tradiționale, protejând complet interesele tuturor părților implicate.
3. Cooperare transfrontalieră, coordonare și schimb de informații. Având în vedere natura transfrontalieră a activelor criptografice, autoritățile de reglementare trebuie să ia în considerare riscurile de spillover și să promoveze o comunicare eficientă, schimbul de informații și consultările interne și internaționale, pentru a asigura coerența reglementării.
4. Cadru de guvernanță. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii trebuie să dezvolte și să dezvăluie un cadru de guvernanță cuprinzător, care să fie aliniat cu riscurile, dimensiunea, complexitatea și importanța sistemică a acestora, având un mecanism clar de responsabilitate și proceduri pentru identificarea, gestionarea și administrarea conflictelor de interese.
5. Managementul riscurilor. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii trebuie să stabilească un cadru eficient pentru managementul riscurilor: capabil să identifice, să măsoare, să evalueze, să monitorizeze, să raporteze și să gestioneze toate riscurile semnificative; având o conducere de bună reputație, capabilă să supravegheze eficient problemele de conformitate; stabilind planuri de urgență și planuri de continuitate a afacerilor (BCP), respectând cerințele grupului de lucru pentru acțiuni financiare împotriva spălării banilor (FATF) și protejând activele clienților, reducând riscurile de pierdere, abuz sau neplată a activelor clienților.
6. Managementul datelor. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii trebuie să stabilească un sistem de management al datelor cuprinzător: asigurând integritatea și securitatea datelor, respectând legislația privind securitatea datelor; corectând rapid datele eronate, asigurând calitatea fiabilă a datelor; fiind capabili să raporteze informațiile relevante în mod cuprinzător, la timp, precis și continuu; sprijinind partajarea datelor între economii, sporind înțelegerea publicului cu privire la activele criptografice.
7. Dezvăluirea informațiilor. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii trebuie să asigure o dezvăluire adecvată a informațiilor. Informațiile dezvăluite includ caracteristicile riscurilor operațiunilor, tranzacțiilor, gestionării și produselor; termenii relației de custodie, măsurile de protecție a activelor clienților și riscurile de faliment ale custozilor; riscuri semnificative de natură tehnologică, cum ar fi riscurile de securitate cibernetică și riscurile legate de mediu.
8. Abordarea riscurilor de stabilitate financiară generate de legăturile dintre ecosistemul activelor criptografice și sistemul financiar. Autoritățile de reglementare trebuie să monitorizeze eficient legăturile interne din ecosistemul activelor criptografice, precum și legăturile dintre ecosistemul activelor criptografice și alte sisteme financiare, identificând și abordând riscurile potențiale de stabilitate financiară.
9. Reglementarea cuprinzătoare a furnizorilor de servicii multifuncționale de active criptografice. Autoritățile de reglementare trebuie să ceară furnizorilor de servicii să dezvolte un sistem de management organizațional care să fie aliniat cu strategia generală și starea de risc; atunci când furnizorii de servicii nu respectă reglementările existente sau generează conflicte de interese semnificative, trebuie să ia măsuri ferme conform legii; prevenirea concentrării riscurilor și riscurilor de tranzacții între părți afiliate, și, dacă este necesar, să elaboreze cerințe de reglementare suplimentare; cerând furnizorilor de servicii transfrontaliere să împărtășească informații pentru a preveni răspândirea riscurilor în afaceri externe.
（II）(Recomandări de nivel înalt privind reglementarea „stablecoin-urilor globale”)(GSC)
GSC propune un total de 10 recomandări de nivel înalt, pe lângă cerințele legate de puterea de reglementare, cadrul de guvernanță, managementul riscurilor, etc., care sunt similare cu cele din CA, fiind formulate și 3 recomandări separate.
1. Planuri de recuperare și de lichidare. „Stablecoin-urile globale” ar trebui să dezvolte planuri adecvate de recuperare și lichidare, sprijinind lichidarea sau lichidarea ordonată în cadrul unui cadru legal, asigurându-se că funcțiile și activitățile esențiale pot fi restabilite sau continuate.
2. Drepturile de răscumpărare, stabilitatea și cerințele de prudență. Trebuie să se ofere utilizatorilor drepturi legale puternice sau garanții în legătură cu emitenții de „stablecoin-uri globale” sau activele de rezervă de bază, asigurând răscumpărarea la timp: explicând utilizatorilor procedurile de răscumpărare, costurile de răscumpărare și situația cererilor, inclusiv cum să se asigure o răscumpărare lină în scenarii de stres; trebuie să existe active de rezervă egale cu suma stablecoin-urilor aflate în circulație, iar activele de rezervă trebuie să fie compuse din active de calitate și lichiditate ridicată, care sunt neipotecate, ușor de realizat și fără pierderi. În cazul falimentului emitentului, dreptul de proprietate asupra activelor de rezervă trebuie să fie protejat; respectarea cerințelor de prudență (inclusiv cerințele de capital și lichiditate), având lichiditate suficientă pentru a face față ieșirilor de capital.
3. Cerințe de reglementare înainte de operare. „Stablecoin-urile globale” trebuie să respecte cerințele de acces pe piață ale economiei în care operează (cum ar fi licențele sau înregistrările) și să dezvolte produse și sisteme necesare pentru a se adapta la noile cerințe de reglementare.
III. Progrese de lucru și perspective viitoare
Urmărirea implementării politicilor membrilor. Monitorizarea principalelor dinamici de piață și reglementare de la emiterea recomandărilor de reglementare, rezumând progresele, practicile și provocările întâmpinate în implementarea recomandărilor de reglementare de nivel înalt pentru activele criptografice și „stablecoin-uri globale” de către membrii FSB.
Evaluarea eficienței implementării recomandărilor de reglementare. Până la sfârșitul anului 2025, colaborarea cu organizațiile internaționale relevante pentru a evalua implementarea recomandărilor de reglementare de către economiile membre, asigurându-se că recomandările sunt implementate complet și consistent, și evaluând dacă este necesar să se actualizeze recomandările.
Cercetarea continuă pentru îmbunătățirea politicilor de reglementare. Studierea riscurilor financiare potențiale ale furnizorilor de servicii cu active criptografice multifuncționale, evaluând impactul potențial pentru a determina dacă este necesară elaborarea unor politici de reglementare suplimentare.
Extinderea domeniului de aplicare și monitorizare. Colaborarea cu agențiile de standardizare relevante și alte organizații internaționale, pentru a lua măsuri în vederea unei implementări eficiente a recomandărilor de reglementare în rândul membrilor non-FSB, reducând riscurile de arbitraj de reglementare. Invitarea economiilor non-FSB cu activități semnificative în domeniul activelor criptografice transfrontaliere de a se alătura grupurilor de lucru relevante FSB, pentru a extinde domeniul de monitorizare transfrontalier a activelor criptografice.