Autor: Colin Wu, Wu spune Blockchain
Recent, Banca Populară a Chinei a publicat (Raportul de stabilitate financiară al Chinei (2024)), în care mai multe paragrafe discută extins despre dinamica reglementării globale a criptomonedelor și subliniază progresele de conformitate ale criptomonedelor din Hong Kong.
Pagina 47 (Instituții non-bancare și alte părți)
Autoritățile de reglementare din diverse țări continuă să crească intensitatea reglementării activelor criptografice. După o serie de evenimente de risc în 2022, piața activelor criptografice a experimentat o recuperare semnificativă a prețului și volumului de tranzacționare în 2023, iar la sfârșitul anului, capitalizarea de piață globală a activelor criptografice a atins 1,55 trilioane de dolari, cu o creștere de 10,71% față de anul anterior. Având în vedere riscurile de spillover pe care activele criptografice le pot genera asupra stabilității sistemului financiar, autoritățile de reglementare din diferite țări își intensifică constant reglementarea activelor criptografice; în prezent, 51 de țări și regiuni din întreaga lume au adoptat reglementări interzicând activele criptografice, iar unele economii au ajustat legislația existentă sau au re-legiferat pentru a reglementa aceste active.
Statele Unite reglementează comportamentele emitenților de active criptografice care încalcă (legea valorilor mobiliare) pe baza legislației existente, Comisia pentru Valori Mobiliare din Statele Unite (SEC) a respins peste 20 de cereri pentru ETF-uri de bitcoin spot între 2018 și 2023. După aprobarea listării ETF-ului pe bitcoin spot în ianuarie 2024, președintele SEC a afirmat că aceasta nu înseamnă că SEC a aprobat sau recunoscut produsele bitcoin, investitorii ar trebui să fie în continuare prudenți în privința riscurilor legate de bitcoin și de produsele legate de valoarea activelor criptografice;
Uniunea Europeană a aprobat (Regulamentul privind reglementarea pieței activelor criptografice), stabilind primul cadru de reglementare complet și clar pentru activele virtuale din lume, care este planificat să intre în vigoare la sfârșitul anului 2024;
Marea Britanie accelerează pașii în legislația activelor virtuale, adoptând (Legea serviciilor financiare și a piețelor), integrând activele criptografice în cadrul de reglementare al legii;
Singapore a publicat (Cadru de reglementare pentru monedele stabile), clarificând domeniul de aplicare al monedelor stabile reglementate și condițiile pentru emitenți;
Japonia a elaborat (Legea privind regimul de fonduri), limitând emitentul monedelor stabile la instituții precum bănci autorizate, agenții de transfer înregistrate și companii de fiducie.
Hong Kongul din China explorează în mod activ gestionarea licențelor pentru activele criptografice. Hong Kong a clasificat activele virtuale în două categorii pentru reglementare, și anume activele financiare securitizate și cele non-securitizate. Autoritățile aplică un sistem special de „două licențe” pentru operatorii de platforme de tranzacționare a activelor virtuale; „token-urile de tip securitate” se încadrează sub regimul de reglementare și licențiere al (Legii privind valorile mobiliare și contractele futures), în timp ce „token-urile non-securitate” se supun regimului de reglementare și licențiere al (Legii privind combaterea spălării banilor). Instituțiile care desfășoară activități legate de activele virtuale trebuie să solicite o licență de înregistrare de la autoritățile competente pentru a putea opera. În același timp, se solicită băncilor mari, precum HSBC și Standard Chartered, să includă bursele de criptomonede în domeniul lor de supraveghere zilnică a clienților.
Partea de gestionare macroprudențială, pagina 67
În ultimii ani, activitățile legate de activele criptografice au devenit din ce în ce mai complexe, cu o volatilitate mare a pieței. În general, activitățile legate de activele criptografice au o legătură limitată cu instituțiile financiare de importanță sistemică, piețele financiare de bază și infrastructura pieței, dar pe măsură ce aplicațiile activelor criptografice cresc în plăți și investiții de retail, acestea ar putea genera riscuri în anumite economii.
FSB și organismele de standardizare relevante au elaborat un cadru global de reglementare a activelor criptografice, bazat pe principiul „activitate similară, risc similar, reglementare similară” pentru a ghida autoritățile de reglementare în abordarea riscurilor de stabilitate financiară asociate activelor criptografice.
FMI și FSB au elaborat o foaie de parcurs pentru politicile de reglementare, pentru a identifica riscurile macroeconomice și de stabilitate financiară asociate activelor criptografice. Foaia de parcurs detaliază lucrările legate de implementarea cadrului de reglementare a activelor criptografice, având scopul de a promova partajarea și colaborarea globală a informațiilor, umplând golurile de date necesare pentru schimbările rapide din ecosistemul activelor criptografice.
Coloana zece
Consiliul pentru Stabilitate Financiară publică cadrul internațional de reglementare a activelor criptografice
În iulie 2023, FSB a publicat cadrul internațional de reglementare a activelor criptografice, propunând recomandări de reglementare de nivel înalt pentru activele criptografice și „monedele stabile globale”, având scopul de a îmbunătăți consistența globală a metodelor de reglementare a industriei activelor criptografice, reducând lacunele de reglementare și prevenind arbitrajul de reglementare, eficient prevenind riscurile financiare.
I. Principiile generale ale recomandărilor de reglementare
Primul, principiul „activitate similară, risc similar, reglementare similară”. Dacă activele criptografice și activitățile „monedelor stabile globale” au funcții economice identice cu cele ale activităților financiare tradiționale și sunt însoțite de tipuri similare de riscuri financiare, atunci acestea ar trebui să respecte aceleași cerințe de reglementare.
Al doilea, principiul flexibilității. Autoritățile de reglementare din diferite economii pot aplica legislația existentă în industria activelor criptografice sau pot elabora noi reglementări pentru a implementa recomandările de reglementare.
Al treilea, principiul neutralității tehnologice. Autoritățile de reglementare din diferite economii ar trebui să reglementeze activitățile de active criptografice pe baza funcțiilor economice și caracteristicilor de risc, nu pe baza tehnologiei de bază.
II. Conținutul recomandărilor de reglementare
Cele două recomandări de reglementare conțin cerințe specifice pentru autoritățile de reglementare, emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii.
(I) (Recomandări de nivel înalt privind monitorizarea, supravegherea și reglementarea activităților și piețelor de active criptografice) (recomandările CA)
Recomandările CA conțin în total 9 recomandări de nivel înalt.
1. Puterea și instrumentele de reglementare. Autoritățile de reglementare ar trebui să aibă puterea de reglementare adecvată, instrumentele și resursele suficiente pentru a reglementa activele criptografice și să poată aplica eficient legislația și reglementările corespunzătoare.
2. Reglementare cuprinzătoare. Autoritățile de reglementare ar trebui să implementeze o reglementare cuprinzătoare, conform principiului „activitate similară, risc similar, reglementare similară”, proporțională cu riscurile activelor criptografice. De exemplu, ar trebui să elaboreze politici de reglementare care să se potrivească cu riscurile, dimensiunea, complexitatea și importanța sistemică; să evalueze dacă măsurile de reglementare existente pot răspunde riscurilor de stabilitate financiară generate de activele criptografice, extinzându-și sau ajustându-și domeniul de reglementare după caz; să unifice standardele de reglementare ale pieței activelor criptografice cu cele ale piețelor financiare tradiționale, protejând în mod adecvat interesele tuturor părților implicate.
3. Cooperare transfrontalieră, coordonare și partajare a informațiilor. Având în vedere natura transfrontalieră a activelor criptografice, autoritățile de reglementare ar trebui să ia în considerare riscurile de spillover, promovând comunicația eficientă națională și internațională, partajarea informațiilor și consultările, pentru a încuraja consistența reglementării.
4. Cadru de guvernanță. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii ar trebui să dezvolte și să divulge un cadru de guvernanță cuprinzător, care să se alinieze cu riscurile, dimensiunea, complexitatea și importanța sistemică, având un mecanism clar de responsabilitate și proceduri de identificare, gestionare și rezolvare a conflictelor de interese.
5. Managementul riscurilor. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii ar trebui să stabilească un cadru eficient de management al riscurilor: capacitatea de a identifica, măsura, evalua, monitoriza, raporta și gestiona toate riscurile semnificative; având un management bine cotat, capabil să supravegheze eficient problemele de conformitate; stabilirea planurilor de urgență și a planurilor de continuitate a afacerilor (BCP), respectând cerințele grupului de acțiune financiară internațională (FATF) legate de combaterea spălării banilor, protejând activele clienților și reducând riscurile de pierdere, abuz sau neplată a activelor clienților.
6. Managementul datelor. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii ar trebui să stabilească un sistem cuprinzător de gestionare a datelor: asigurând integritatea și securitatea datelor, respectând legislația și reglementările referitoare la securitatea datelor; corectând prompt datele eronate, asigurând calitatea fiabilă a datelor; având capacitatea de a raporta informațiile relevante în mod cuprinzător, prompt, exact și continuu; sprijinind partajarea datelor între economii, sporind înțelegerea publicului cu privire la activele criptografice.
7. Divulgarea informațiilor. Emitenții de active criptografice și furnizorii de servicii ar trebui să asigure o divulgare adecvată a informațiilor. Informațiile divulgate ar trebui să includă caracteristicile de risc ale operațiunilor, tranzacțiilor, gestionării și produselor; termenii relației de custodie, măsurile de protecție pentru activele clienților și riscurile de faliment ale custozilor; riscurile tehnologice semnificative, cum ar fi riscurile de securitate cibernetică și riscurile de mediu și climat.
8. Abordarea riscurilor de stabilitate financiară generate de legăturile dintre ecosistemul activelor criptografice și sistemul financiar. Autoritățile de reglementare ar trebui să monitorizeze eficient interconexiunile din cadrul ecosistemului activelor criptografice și între ecosistemul activelor criptografice și alte sisteme financiare, identificând și atenuând riscurile potențiale de stabilitate financiară.
9. Reglementare cuprinzătoare a furnizorilor de servicii multifuncționale de active criptografice. Autoritățile de reglementare ar trebui să ceară furnizorilor de servicii să construiască un sistem de management organizațional care să se alinieze cu strategiile lor generale și cu starea de risc; atunci când furnizorii de servicii nu respectă reglementările existente sau generează conflicte de interese severe, ar trebui să ia măsuri ferme conform legii; să prevină riscurile de concentrare și riscurile tranzacțiilor de tip asociat, iar, dacă este necesar, să elaboreze cerințe suplimentare de reglementare prudențială; să ceară furnizorilor de servicii transfrontaliere să partajeze informații, pentru a preveni extinderea riscurilor în străinătate.
(II) (Recomandări de nivel înalt privind reglementarea „monedelor stabile globale”) (recomandările GSC)
Recomandările GSC conțin în total 10 recomandări de nivel înalt; pe lângă cerințele similare cu cele din recomandările CA referitoare la puterea de reglementare, cadrul de guvernanță, managementul riscurilor și alte 7 aspecte, sunt propuse și 3 recomandări separate.
1. Planuri de recuperare și lichidare. „Monedele stabile globale” ar trebui să elaboreze planuri adecvate de recuperare și lichidare, susținând lichidarea sau lichidarea ordonată în cadrul legal și asigurându-se că funcțiile și activitățile esențiale pot fi recuperate sau continuate.
2. Dreptul de răscumpărare, stabilitatea și cerințele de prudență. Ar trebui să se ofere utilizatorilor drepturi legale puternice sau garanții de răscumpărare pentru emitentul „monedelor stabile globale” sau activele de rezervă de bază, asigurându-se răscumpărarea la timp: utilizatorilor ar trebui să li se explice procedura de răscumpărare, costurile de răscumpărare și situația cererilor, inclusiv cum să se asigure o răscumpărare lină în situații de stres; ar trebui să existe active de rezervă echivalente cu suma monedelor stabile aflate în circulație, iar activele de rezervă să fie compuse din active de calitate înaltă, de înaltă lichiditate, fără garanții, ușor de convertit și fără depreciere. În cazul falimentului emitentului, dreptul de proprietate asupra activelor de rezervă ar trebui protejat; respectarea cerințelor de prudență (inclusiv cerințele de capital și lichiditate), având lichiditate suficientă pentru a face față ieșirilor de fonduri.
3. Cerințe de reglementare înainte de operare. „Monedele stabile globale” ar trebui să îndeplinească cerințele de acces pe piață ale economiei în care își desfășoară activitatea (de exemplu, licență sau înregistrare) înainte de a începe operațiunile și să construiască produsele și sistemele necesare pentru a se adapta noilor cerințe de reglementare.
III. Progrese în muncă și perspective de viitor
Urmărirea implementării politicilor de către membri. Monitorizarea principalelor dinamici de piață și reglementare de la publicarea recomandărilor de reglementare, rezumând progresele, practicile și problemele întâmpinate în implementarea recomandărilor de reglementare de nivel înalt pentru activele criptografice și „monedele stabile globale” de către membrii FSB.
Evaluarea eficacității implementării recomandărilor de reglementare. Până la sfârșitul anului 2025, evaluarea implementării recomandărilor de reglementare de către economiile membre, în colaborare cu organizații internaționale relevante, pentru a asigura o implementare completă și consistentă a recomandărilor de reglementare și pentru a evalua dacă este necesară actualizarea acestora.
Cercetare continuă pentru îmbunătățirea politicilor de reglementare. Studierea riscurilor financiare potențiale ale furnizorilor de servicii de active criptografice multifuncționale, evaluând dacă este necesară elaborarea unor politici de reglementare suplimentare în funcție de impactul potențial.
Extinderea domeniului de implementare și monitorizare. Colaborarea cu organismele de standardizare relevante și alte organizații internaționale pentru a promova implementarea eficientă a recomandărilor de reglementare în afara membrilor FSB, reducând riscurile de arbitraj de reglementare. Invitarea economiilor membre non-FSB cu activități semnificative transfrontaliere în domeniul activelor criptografice să se alăture grupurilor de lucru relevante ale FSB pentru a extinde domeniul de monitorizare transfrontalieră a activelor criptografice.