În ultimele zile, a existat o mini-furtună media în jurul anunțului Google despre Willow, noul său computer cuantic și o amenințare percepută pentru bitcoin. Cea mai mare parte a analizei dezvăluie o înțelegere remarcabilă la nivel de suprafață a modului în care calculul cuantic va schimba criptografia, precum și modul în care bitcoin rămâne rezistent la aceste tipuri de progrese tehnologice. Vom arunca o privire mai profundă asupra calculului cuantic și a amenințării pe care o reprezintă pentru bitcoin. Va deveni puțin tehnic, dar acest lucru este necesar pentru a zgâria suprafața și a înțelege ce înseamnă cu adevărat aceste ultime evoluții.
Pe scurt, calculul cuantic va necesita cu siguranță o schimbare a protocolului bitcoin în următorii câțiva ani, similar cu actualizările computerelor declanșate de Y2K. Va fi, probabil, un exercițiu complicat și consumator de timp, dar nu o amenințare existențială pentru bitcoinul în sine. Și nu va fi doar bitcoinul afectat, deoarece ceea ce gestionăm cu adevărat este abilitatea calculatoarelor cuantice de a sparge fiecare tip de criptografie pe care o folosim astăzi în finanțe, comerț, bancar și multe altele.
Este greu să nu te întrebi dacă o parte din această alarmism cu privire la sfârșitul bitcoin provine dintr-o dinamică de tip „struguri acri”. Criticii care au evitat de mult bitcoin – fie pentru că nu cred că ar putea funcționa vreodată, fie pentru că resentimentează provocarea sa la controlul guvernamental, fie pur și simplu regretează că nu au investit când era mai ieftin – profită de știrile despre calculul cuantic de la Google pentru a prezice declinul bitcoin. Aceste reacții spun adesea mai multe despre prejudecățile scepticilor decât despre vulnerabilitățile bitcoinului în sine.
🔸Nu este doar o problemă Bitcoin
Calculatorul cuantic Willow de la Google poate face calcule cu 105 qubiți, iar rezultatul său este considerat (până acum) relativ precis. Deși 105 qubiți reprezintă un pas mare înainte, spargerea criptării bitcoin ar necesita între 200 și 400 de milioane de qubiți. Pentru a atinge această capacitate în decurs de 10 ani, adâncimea qubitului ar trebui să crească cu peste 324% anual, ceea ce este departe de a fi realist.
Cu toate acestea, calculul cuantic reprezintă o amenințare pentru bitcoin care trebuie luată în serios, iar protocolul bitcoin va trebui să fie actualizat mai devreme decât mai târziu. Discuțiile din comunitatea dezvoltatorilor bitcoin despre când și cum să facă acest lucru au început deja. Odată ce soluțiile devin mai clare, o Propunere de Îmbunătățire Bitcoin, sau BIP, va fi postată online pentru continuarea dezbaterii și experimentării. Dacă și când va fi aleasă de comunitate pentru a fi încorporată în protocol, aceasta va intra în vigoare odată ce o majoritate a nodurilor bitcoin o va adopta.
Cu toate acestea, schimbările care vin pentru bitcoin pentru a face față acestei provocări palidează în comparație cu ceea ce va fi necesar de la mii de alte protocoale și rețele de calcul securizate. Efortul de a actualiza toate protocoalele criptografice ale lumii ar putea fi cu siguranță cu un ordin de magnitudine mai complex decât pregătirea pentru Y2K.
Focalizându-se pe modul în care calcularea cuantică va afecta criptomonedele ignora un punct mult mai important: Sfârșitul criptării nu este doar o problemă bitcoin, este o problemă generală. Tranziția către o lume post-cuantică va fi o provocare fundamentală pentru fundația civilizației.
🔸Criptarea este peste tot
Criptarea este temelia vieții moderne, susținând practic fiecare aspect al societății activate de tehnologie. Sistemele financiare se bazează pe criptarea RSA pentru a securiza tranzacțiile bancare online, asigurându-se că detaliile sensibile, cum ar fi numerele de carduri de credit și acreditivele conturilor, sunt în siguranță de furt. Fără criptare, nu există sistem bancar.
Platformele de comerț electronic folosesc aceleași principii pentru a proteja datele de plată pe măsură ce acestea se deplasează între cumpărători și vânzători. Fără criptare, nu există comerț electronic.
Spitalele și furnizorii de servicii medicale se bazează pe criptare pentru a muta dosarele electronice de sănătate și a procesa plățile. Fără criptare, nu există un sistem medical modern.
Agențiile guvernamentale folosesc criptarea pentru a securiza comunicațiile clasificate, protejând secretele naționale de adversari potențiali. Fără criptare, nu există securitate națională.
Comenzile criptate securizează dispozitivele Internet of Things (IoT), de la mașini conectate la sisteme inteligente de acasă, prevenind actorii rău intenționați să preia controlul asupra tehnologiei de zi cu zi. Fără criptare, nu există dispozitive inteligente.
🔸Recoltează acum, decriptează mai târziu
Deși am putea fi încă la ani sau chiar decenii distanță de sfârșitul metodelor convenționale de criptare, pregătirea pentru supremația cuantică a început deja în lumina amenințării „recoltează acum, decriptează mai târziu”.
Una dintre caracteristicile cheie ale criptării este că permite trimiterea de mesaje securizate prin canale nesecurizate. De exemplu, atunci când te conectezi la contul tău bancar de pe computerul de acasă, parola ta este criptată înainte de a fi trimisă pe internet către banca ta. Pe parcurs, aceasta poate trece prin numeroase servere care teoretic ar putea să o salveze și să o stocheze. Cu toate acestea, deoarece parola este criptată, pare să fie nimic mai mult decât un șir de neologisme. Dacă ai fi un actor rău, nu ai putea să o decriptezi, așa că salvarea ei ar fi inutilă.
Adică, cu excepția cazului în care îl păstrezi timp de mulți ani, așteptând ziua în care poți să-l decriptezi folosind un calculator cuantic care încă nu a fost inventat.
Un astfel de tip de răbdare probabil că nu ar aduce beneficii pentru furtul parolelor bancare. La fel ca multe alte date criptate, parolele bancare devin irelevante dincolo de un anumit orizont de timp. Parolele sunt schimbate, conturile sunt închise, oamenii decedează și instituțiile bancare încetează să mai existe. Cu toate acestea, în unele domenii, datele criptate ar putea fi utile ani sau chiar decenii după ce au fost salvate – date legate de secrete de stat sau liste principale de parole care sunt reutilizate pe platforme.
Dacă se așteaptă ca calculul cuantic să spargă criptarea în câțiva ani sau decenii, atacatorii din domenii sensibile precum apărarea și informațiile ar colecta și salva toate datele criptate pe care le pot obține, chiar dacă în prezent sunt indecipherabile și inutile. De aceea, se pun deja bazele pentru tranziția la criptografia post-cuantică.
🔸Criptografia post-cuantică
Deși calculatoarele cuantice vor sparge în cele din urmă metodele de criptare de astăzi, ele ar putea fi folosite și pentru a dezvolta algoritmi criptografici și mai avansați. Spunând într-un mod diferit, calculul cuantic nu semnalează sfârșitul criptografiei în sine, ci mai degrabă o schimbare de la algoritmii criptografici de astăzi la cei mai noi, nativi cuantici.
Criptografia post-cuantică (PQC) este un domeniu activ de cercetare, producând progrese promițătoare care vizează securizarea sistemelor împotriva amenințărilor cuantice viitoare, păstrând în același timp principiile fundamentale ale securității criptografice. Bitcoin și tot ce este altceva va trebui să facă uz de progresele în PQC pentru a-și menține integritatea.
Fundamentul PQC se bazează pe probleme complexe pe care calculatoarele cuantice nu sunt bine adaptate să le rezolve. Spre deosebire de criptografia de astăzi, care se bazează pe un concept matematic numit „problema logaritmului discret” și factorizarea numerelor întregi – ambele dintre care ar putea fi abordate eficient de un calculator cuantic suficient de puternic – algoritmii PQC sunt construți pe cadre complet diferite. Acestea includ criptografia bazată pe rețele, ecuații polinomiale multivariate și semnături bazate pe hash, toate având o promisiune semnificativă în a rezista atacurilor cuantice.
🔸Cronologia pentru criptografia post-cuantică
Institutul Național de Standarde și Tehnologie (NIST) a fost în fruntea acestui efort, coordonând o inițiativă globală pentru standardizarea PQC. După ani de evaluare riguroasă, NIST a anunțat un set de algoritmi candidați pentru standardele criptografice post-cuante în 2022, concentrându-se pe implementarea practică și aplicabilitatea largă în diverse industrii.
Deși tranziția la PQC va fi complexă, aceasta este deja în curs de desfășurare. Memorandumul Național de Securitate 10 (NSM-10) a stabilit o dată țintă de 2035 pentru migrarea sistemelor federale la metode criptografice rezistente la cuantice. Cu toate acestea, anumite sisteme vulnerabile la atacuri de tip „salvează acum, decriptează mai târziu”, cum ar fi comunicațiile guvernamentale sau tranzacțiile financiare securizate, ar putea necesita o adopție mai timpurie datorită profilurilor lor de risc ridicat. NIST recomandă prioritizarea schemelor de stabilire a cheilor rezistente la cuantice în protocoalele precum TLS și IKE, care stau la baza comunicațiilor securizate pe internet.
Calea înainte pentru PQC implică nu doar actualizarea standardelor criptografice, ci și asigurarea compatibilității cu sistemele existente. Aceasta este o sarcină descurajantă, având în vedere aplicațiile diverse ale criptării în diverse industrii, dar este esențială pentru menținerea încrederii în lumea noastră conectată și digitală. Pe măsură ce NIST continuă să colaboreze cu mediul academic, industria și guvernele, adoptarea pe scară largă a PQC va fi un pas vital în protejarea internetului pentru viitor.
\u003cc-72/\u003e
