Cei care fac trading au auzit cu siguranță de zicala „taie pierderile, lasă câștigurile să ruleze”, dar în realitate, nu ne comportăm conform acestei zicale, ba chiar facem exact invers.
Am realizat o statistică, cercetând numeroase conturi de futures de la diverse companii, care au trăit și au murit: ce au experimentat acestea?
Statisticile arată că majoritatea conturilor de futures supraviețuiesc între 3 și 6 luni. O analiză suplimentară a acestor conturi arată că majoritatea conturilor au rate de câștig foarte mari, unele extreme atingând peste 90%, dar în final, toate ies din piață cu pierderi.
Cauza este că „pierzi și te agăți, câștigi și fugi”. Odată intrat într-o poziție cu pierdere, nu o părăsești până nu recuperezi, iar odată ce ai realizat o mică câștigare, fugi imediat.
Aceasta este aproape norma în tradingul pe futures; uneori putem să nu ne dăm seama de acest lucru, iar alteori, chiar dacă realizăm, nu putem să ne controlăm sau să ne schimbăm.
Cei care nu fac trading de futures s-ar putea să nu simtă această disperare, dar cei care au făcut trading de futures ajung, în final, să o considere o slăbiciune a naturii umane, cine știe, poate pentru că futures sunt împotriva naturii umane!
Dacă dorim să devenim traderi de succes, este necesar să ne aprofundăm în natura umană care ne conduce.
Să ne uităm la un experiment realizat acum mai bine de zece ani de către The Economist într-o fabrică din țară:
În 2010, (The Economist) a raportat un experiment. Experimentul a avut loc într-o fabrică, iar subiecții au fost împărțiți în două grupuri de muncitori.
La începutul săptămânii, spune unei grupe de muncitori că, dacă își termină sarcinile de producție în acea săptămână, vor primi un bonus de 80 de lei. Cealaltă grupă de muncitori a fost informată că, în această săptămână, au un bonus de 80 de lei, dar dacă nu își finalizează sarcina, acest bonus va fi retras.
Privind lucrurile așa, pare puțin similar cu povestea „morcovului și bățului” cu maimuțele, rezultatele celor două experimente nu ar trebui să difere prea mult!
Cu toate acestea, rezultatele obținute din mai multe experimente sunt consistente: a doua grupă de muncitori a avut rezultate mai bune în îndeplinirea sarcinilor.
Acest lucru este ciudat, dar psihologia oferă o explicație bună pentru acest fenomen: este implicată o lege psihologică numită aversiune față de pierdere. 80 de lei pentru prima grupă de subiecți reprezintă câștig, în timp ce pentru a doua grupă, reprezintă o pierdere. Comparativ cu un câștig echivalent, natura umană urăște mai mult pierderea.
Astfel, bucuria de a găsi 100 de lei pe marginea drumului nu se compară cu tristețea provocată de pierderea a 100 de lei.
Dacă cuantificăm această bucurie și tristețe și le abstractizăm în utilitate, obținem modelul aversiunii față de pierdere din economie: în graficele modelului, axa orizontală reprezintă valoarea bogăției, iar axa verticală reprezintă utilitatea.
Astfel, putem înțelege foarte bine fenomenul „pierzi și te agăți, câștigi și fugi”.
Când deschidem o poziție, emoțiile noastre sunt ancorate pe suma de bani din contul de deschidere. Odată ce apare o pierdere, feedback-ul negativ adus de acea pierdere ne face să ne simțim foarte rău, așa că alegem să ne agățăm de poziție, fiind dispuși să ieșim doar dacă recuperăm pierderea. Pentru a atinge acest obiectiv, de multe ori alegem să adăugăm la poziția cu pierdere.
Atunci când obținem o câștigare, ne vom considera automat câștigul ca un drept deja deținut. Odată ce observăm semne de retragere a acestui câștig, chiar și doar gândindu-ne la posibilitatea de a pierde, mecanismul nostru de „aversiune față de pierdere” din creier se activează, determinându-ne să închidem rapid poziția.
Pe lângă aspectul psihologic, studiile din domeniul medical oferă o explicație fiziologică pentru „aversiunea față de pierdere”:
Există o zonă în creier numită „amigdala”, care este o structură importantă pentru învățarea și memoria emoțională. Animalele cu amigdalele afectate au reacții reduse la stimulii vizuali noi și nu pot recunoaște și reacționa la evenimente înfricoșătoare. Când o persoană se confruntă cu riscul de a pierde, amigdalele din creier devin active, iar persoanele cu amigdalele afectate sau naturale mai puțin sensibile ar putea avea mai mult succes în tranzacționare.
Este o luptă constantă cu natura noastră, nu este o sarcină ușoară.
Cum să ne corectăm aceste obiceiuri?
Depășirea „legea numărului mic”：
Nu te lăsa dus de fluctuațiile pe termen scurt, dezvoltă o perspectivă pe termen lung. Stabilește un plan de tranzacționare și minimizează interferențele cauzate de zgomotul pieței.Ameliorează psihologia „aversiunii față de pierdere”：
Stabilește puncte de stop loss și take profit, și respectă-le strict. Folosește managementul pozițiilor pentru a controla riscurile, astfel încât să ai o mentalitate stabilă.Ajustează managementul așteptărilor：
Nu te gândi mereu la câștigul garantat, acceptă incertitudinea pieței. Învață să menții tendințele, nu te grăbi să ieși.Recunoaște-ți iraționalitatea：
Învață despre economia comportamentală, înțelege-ți slăbiciunile psihologice. Folosește tranzacționarea algoritmică sau consultanța externă pentru a evita interferențele emoționale.