Contextul și introducerea cercetării

Ciclul de viață al cercetării științifice este plin de obstacole, de exemplu, procesul de dezvoltare a noilor medicamente este lung și costisitor. Datele arată că 95% din medicamente eșuează după intrarea în studiile clinice, iar costurile medii de dezvoltare depășesc 2 miliarde de dolari, necesitând mai mult de 13 ani. În plus, modelul de distribuție a fondurilor pentru cercetare academică suferă de inegalități grave, având tendința de a sprijini cercetătorii seniori, în timp ce proiectele inovatoare și neconvenționale sunt adesea neglijate. În același timp, presiunea din mediul academic de a publica articole duce la speculații excesive, la imposibilitatea replicării experimentelor și la amplificarea inegalităților sistemice, marginalizând vocile grupurilor minoritare.

Aceste probleme sugerează că cercetarea științifică are nevoie de o soluție inovatoare pentru a democratiza modalitățile de obținere a fondurilor pentru cercetare, a promova colaborarea și a menține integritatea cercetării științifice. Acest articol își propune să exploreze două probleme fundamentale: (1) De ce avem nevoie de știință descentralizată (DeSci)? (2) Cum abordează DeSci problemele actuale din cercetarea științifică?

Ce este știința descentralizată (DeSci)?

Știința descentralizată (DeSci) este o mișcare emergentă care utilizează tehnologia blockchain pentru a aborda provocările esențiale din domeniul științific. Aceste provocări includ lipsa de fonduri, lipsa transparenței și eficiența scăzută a colaborării. Prin introducerea de token-uri, NFT-uri (token-uri non-fungibile) și organizații autonome descentralizate (DAO), DeSci își propune să creeze un ecosistem de cercetare științifică mai deschis, bazat pe comunitate și compatibil cu stimulentele.

DeSci a promovat modele de finanțare transparente, mecanisme de evaluare inter pares și partajarea datelor, reducând intervenția intermediarilor tradiționali. Proiecte precum VitaDAO, Molecule și AminoChain ilustrează cum platformele descentralizate redefinește modul de finanțare, implementare și comunicare în cercetarea științifică, scurtând distanța dintre cercetarea fundamentală și aplicațiile clinice, asigurând în același timp transparența gestionării datelor și proprietatea.

Problemele fundamentale ale cercetării științifice

1. Distribuția fondurilor pentru cercetare este ineficientă

Sistemul actual de distribuție a fondurilor pentru cercetare este ineficient, cercetătorii având nevoie de aproape 80% din timp pentru a aplica pentru fonduri, lăsând doar 20% din timp pentru cercetarea efectivă. În special, cercetătorii aflați la începutul carierei se confruntă cu mai multe obstacole, resursele fiind îndreptate în principal către oamenii de știință cu experiență, ceea ce duce la neglijarea proiectelor inovatoare și neconvenționale. Această distribuție centralizată, competitivă și conservatoare a fondurilor prioritizează direcțiile de cercetare învechite, limitând progresul științific.

2. Infrastructura de cercetare depășită și gestionarea fragmentată a datelor

Ecosistemul de cercetare științifică se bazează pe infrastructuri învechite și sisteme de gestionare a datelor dispersate. De exemplu, instrumente precum GitHub și Dropbox oferă anumite funcții de stocare, dar formează insule de date, limitând eficiența colaborării. În plus, multe depozite de date nu îndeplinesc standardele FAIR (findable, accessible, interoperable, reusable), ceea ce duce la o problemă gravă de pierdere a datelor - rata de pierdere a datelor poate ajunge până la 80% în 20 de ani. Drepturile de proprietate intelectuală (PI) sunt de obicei controlate de instituții, nu de cercetători, ceea ce complică și mai mult gestionarea datelor.

3. Insuficiența replicării și evaluarea inter pares fără recompensă

Problema „crizei replicării” în cercetarea științifică este proeminentă, aproximativ 70% din cercetările publicate nu pot fi replicate. Totuși, replicarea este esențială pentru fiabilitatea descoperirilor științifice. În plus, evaluările inter pares sunt de obicei efectuate benevol, consumând un timp considerabil din partea oamenilor de știință, valoarea de piață estimată a acestui proces fiind de aproximativ 1,5 miliarde de dolari, dar acest proces suferă de lipsă de transparență și echitate.

4. Oligopolul în publicarea academică

Industria globală de publicare academică este dominată de cinci mari edituri, care dețin aproape 50% din cota de piață, cu venituri anuale de până la 19 miliarde de dolari și marje de profit de până la 40%. Costurile ridicate de publicare (între 2000 și 12000 de dolari per articol) constituie o barieră enormă pentru cercetătorii din regiunile subdezvoltate. În același timp, prețul unui articol poate ajunge până la 35-50 de dolari, limitând răspândirea și partajarea cunoștințelor.

5. „Valea morții” în cercetare

Tranziția de la cercetarea fundamentală la comercializare este cunoscută sub numele de „vale a morții”, această etapă având parte de o scădere bruscă a sprijinului financiar, ducând la eșecul multor proiecte cu un potențial mare. Procesul tradițional de dezvoltare a medicamentelor durează între 10 și 13 ani, costurile depășind 2 miliarde de dolari, iar 95% din medicamente eșuează în studiile clinice, lipsa colaborării globale amplificând această problemă.

6. Modelul centrat pe pacient și lipsa confidențialității datelor în cercetarea biomedicală

Deși mii de persoane donează anual probe biologice pentru cercetarea medicală, sistemul actual nu reușește să implice donatorii în ciclul de viață al cercetării, ceea ce duce la o pierdere a încrederii și la o scădere a ratei de participare. În același timp, sistemele centralizate de gestionare a datelor sunt susceptibile la scurgeri de date, amenințând securitatea informațiilor sensibile.

Soluțiile DeSci

1. DAO: Guvernarea colaborativă în cercetarea științifică

Organizațiile autonome descentralizate (DAO) oferă soluții descentralizate pentru distribuția fondurilor pentru cercetare și decizii printr-un cadru bazat pe comunitate. Mecanismul de distribuție democratic al resurselor al DAO permite oamenilor de știință, investitorilor și altor părți interesate să propună și să voteze împreună asupra proiectelor de cercetare.

Analiza cazurilor:

  • HairDAO: A dezvoltat produsul „Follicool” pentru problemele de cădere a părului și deține brevete relevante.

  • CerebrumDAO: A strâns 1,5 milioane de dolari pentru cercetarea sănătății creierului.

  • AthenaDAO: Se concentrează pe cercetarea sănătății femeilor, având proiecte finanțate în valoare de 500.000 de dolari.

2. Stocarea durabilă a datelor de cercetare descentralizată

Platformele DeSci oferă cercetătorilor o modalitate sigură și descentralizată de stocare a datelor prin tehnologia blockchain, asigurând accesibilitatea pe termen lung a rezultatelor cercetării. De exemplu, DeSci Nodes oferă servicii de stocare descentralizată, prevenind pierderea legăturilor de date și adoptând principii de date FAIR, promovând astfel căutabilitatea, accesibilitatea și reutilizabilitatea datelor.

3. Incentivarea replicării și evaluării inter pares

Platformele DeSci stimulează replicarea experimentelor și evaluarea inter pares printr-un mecanism de recompensă în token-uri. De exemplu, ResearchHub utilizează recompense în token-uri pentru a valida rezultatele cercetării, a partaja feedback și a implica oamenii de știință în evaluare, abordând astfel „criza replicării”.

4. Acces deschis și publicare programatică

Platformele DeSci elimină costurile ridicate ale publicării tradiționale prin modelele de acces deschis. De exemplu, Etica Protocol facilitează colaborarea deschisă în cercetarea medicală prin tehnologia blockchain, eliberându-se de restricțiile tradiționale de proprietate intelectuală și oferind recompense financiare cercetătorilor.

5. IP-NFT: Împuternicirea cercetătorilor și asigurarea proprietății

Token-urile non-fungibile de proprietate intelectuală (IP-NFT) oferă un cadru transparent și eficient pentru finanțarea și gestionarea proiectelor de cercetare. Prin tokenizarea rezultatelor cercetării, cercetătorii pot strânge fonduri direct de la investitori globali, păstrând în același timp controlul asupra drepturilor de proprietate intelectuală.
Analiza cazurilor:

  • VitaDAO: A finanțat 24 de proiecte de cercetare, incluzând domenii precum îmbătrânirea și biologia cuantică.

  • Molecule: A strâns peste 30 de milioane de dolari prin IP-NFT pentru a sprijini cercetarea în domeniul bolilor rare și alte domenii inovatoare.

6. Soluții descentralizate în domeniul biomedical

Platformele precum AminoChain utilizează tehnologia blockchain pentru a oferi donatorilor vizibilitate și control asupra utilizării probelor lor biologice, asigurând în același timp stocarea sigură a datelor. Centrul Specimenelor AminoChain a creat, de asemenea, o piață peer-to-peer pentru probele biologice, accelerând astfel procesul de cercetare.

Perspectivele de viitor ale DeSci

De la începutul anului 2023, au fost înființate peste șapte DAO specializate, evaluând peste 2000 de proiecte și finanțând prin canale on-chain cercetări de peste 70 de milioane de dolari. Potențialul DeSci nu se limitează la dezvoltarea medicamentelor, având realizări notabile și în biologia cuantică, tratamentele pentru boli rare și alte domenii.

Odată cu sprijinul gigantilor din industrie precum Binance Labs și Vitalik Buterin, DeSci își extinde rapid influența. Colaborarea inter-chain și inovațiile continue ale platformelor descentralizate aduc transformări revoluționare în cercetarea științifică.

Concluzie

Știința descentralizată (DeSci) redefinește modul în care se realizează finanțarea, implementarea și partajarea cercetării științifice. Prin tehnologia blockchain și rețelele descentralizate, DeSci realizează un ecosistem de cercetare științifică mai democratic și mai eficient. Pe măsură ce mai multe proiecte sunt implementate și dezvoltate, DeSci are potențialul de a aborda problemele esențiale din domeniul științific, promovând societatea umană către un viitor științific mai deschis și echitabil.