Autor | TaxDAO
Recent, MicroStrategy accelerează achiziția de Bitcoin, numărul de monede deținute crescând de la 226.000 în iunie 2024 la 444.000 în decembrie, un stil de investiție care a atras atenția generală. Sprijinul puternic al CEO-ului MicroStrategy, Michael Saylor, stă la baza creșterii masive a deținerilor de Bitcoin. Saylor a devenit o figură cunoscută în piața criptografică încă din 2020, datorită credinței sale ferme în Bitcoin. Cu toate acestea, el a fost implicat într-o dispută fiscală masivă în 2022.
În august 2022, guvernul Districtului Columbia (DC) a dat în judecată pe Saylor prin intermediul biroului procurorului general (OAG), acuzându-l de evaziune fiscală de aproximativ 25 de milioane de dolari. Conform legii privind declarațiile false (FCA) din Districtul Columbia, Saylor ar putea fi amendat cu 75 de milioane de dolari. După mai bine de doi ani de litigii, părțile au ajuns la un acord de conciliere în iunie 2024, prin care Michael Saylor va plăti autorităților 40 de milioane de dolari pentru a încheia acest caz. Deși suma de conciliere nu a atins cele 75 de milioane de dolari prognozate de externi, aceasta a devenit cel mai mare caz de recuperare a impozitelor pe venit din istoria Districtului Columbia, generând din nou discuții ample în societate. Ce este concilierea fiscală? Merită cu adevărat această înțelegere de 40 de milioane de dolari? Poate fi util să revizuim acest caz împreună cu FinTax.
1. Milionarul în Bitcoin implicat în dispute fiscale
1.1 Parcursul antreprenorial al lui Michael Saylor
Michael Saylor s-a născut în februarie 1965 în Nebraska, Statele Unite, tatăl său fiind un ofițer în forțele aeriene. În 1983, Saylor a intrat la Massachusetts Institute of Technology (MIT) cu o bursă completă prin programul de pregătire a ofițerilor de rezervă (ROTC), specializându-se în inginerie aerospațială și istoria științei, unde l-a întâlnit pe Sanju Bansal. În 1989, Saylor și Bansal au fondat împreună MicroStrategy, oferind instrumente de analiză a datelor pentru a ajuta companiile să ia decizii de afaceri. În 1998, sub conducerea lui Saylor, MicroStrategy a fost listată cu succes și a devenit un lider în domeniul analizei datelor comerciale și software-ului mobil. La începutul anului 2000, averea netă a lui Saylor a atins 7 miliarde de dolari, devenind o figură cunoscută în domeniile tehnologiei și finanțelor.
Dincolo de statutul său de antreprenor de succes, Saylor este și un susținător ferm al Bitcoin, un adevărat milionar în Bitcoin. În 2020, a anunțat pe rețelele sociale că a cumpărat personal 17.732 de Bitcoin pentru suma de 175 de milioane de dolari, intrând oficial în industria criptografică; de la 2020, cu sprijinul lui Saylor, MicroStrategy a cheltuit și zeci de miliarde de dolari pentru a cumpăra peste 444.000 de Bitcoin, devenind astfel cea mai mare companie deținând Bitcoin din lume. Saylor apreciază profund valoarea Bitcoin-ului, considerând că acesta nu este doar un activ digital, ci și o protecție împotriva inflației, fiind un mijloc fiabil de păstrare a valorii într-o lume în care activele tradiționale devin din ce în ce mai instabile. Concepția și acțiunile sale legate de Bitcoin au influențat mulți investitori din industria criptografică și au impulsionat dezvoltarea acestei industrii.
1.2 Disputele fiscale neașteptate
Cu toate acestea, în timpul achiziției intense de Bitcoin de către Saylor, o furtună fiscală se pregătea în legătură cu el. În 2021, un denunțător l-a acuzat pe Saylor că a înșelat guvernul DC, neplătind integral impozitele pe venit între 2014 și 2020. Guvernul DC a început o investigație prin OAG și a deschis un proces împotriva lui Saylor pentru evaziune fiscală, solicitând recuperarea impozitelor neplătite între 2005 și 2020.
Guvernul DC a acuzat-o pe Saylor, prin OAG, că a evitat o imensă impozitare pe venit personal prin falsificarea informațiilor despre reședință. Deși Saylor a locuit mult timp în Districtul Columbia, el a declarat reședința sa ca fiind un stat cu impozite mai mici (precum Florida), evitând astfel impozitul pe venit de aproape 25 de milioane de dolari. În plus, OAG a subliniat că compania fondată de Saylor, MicroStrategy, a jucat de asemenea un rol cheie în ajutarea sa în evaziune. Mai exact, salariul anual al lui Saylor era de doar 1 dolar, dar MicroStrategy i-a oferit beneficii precum un avion privat, șofer dedicat și o echipă de securitate. Deoarece Saylor era nominal reședință în Florida, aceste beneficii nu au fost considerate remunerație impozabilă, permițându-i astfel să reducă semnificativ impozitele datorate.
În fața acuzațiilor guvernului DC, Saylor a insistat că s-a mutat în Florida cu mai bine de zece ani în urmă și că a cumpărat o proprietate pe plaja Miami, centrul său de viață fiind acum în Florida. El a subliniat că locuiește, votează și îndeplinește datoria de juriu în Florida. În același timp, MicroStrategy a susținut că compania nu are dreptul de a interveni în afacerile fiscale personale ale lui Saylor și, prin urmare, nu ar trebui să fie responsabilă pentru problemele fiscale ale acestuia.
Aceasta este cea mai mare acțiune de recuperare a impozitelor pe venit din istoria Districtului Columbia, dar și prima acțiune judiciară după revizuirea legii privind declarațiile false (FCA) din acest district. Conform FCA, omisiunea intenționată, evitarea sau reducerea obligațiilor de plată a impozitelor către district este considerată o infracțiune, iar districtul poate impune infractorilor o amendă de trei ori suma impozitului datorat, motiv pentru care s-a crezut că Saylor ar putea suporta o amendă de 75 de milioane de dolari.
2. Părțile în litigiu ajung la o înțelegere: De ce nu a contestat Saylor până la capăt?
După mai bine de doi ani de investigație și litigii, în condițiile în care părțile aveau puncte de vedere opuse, partea lui Saylor și guvernul DC au ajuns în cele din urmă la o conciliere și au semnat un acord de conciliere în iunie 2024, în care Saylor va plăti autorităților 40 de milioane de dolari pentru a încheia acest caz, fără a recunoaște comportamente ilegale de către Saylor și MicroStrategy. Ce tip de sistem este cel de conciliere fiscală aplicabil acestui caz? De ce au ales părțile să ajungă la o înțelegere, în loc să continue litigiul pentru a rezolva disputele?
2.1 Sistemul de conciliere fiscală din Statele Unite
Sistemul de conciliere fiscală din Statele Unite (Offers in Compromise) provine din (Legea drepturilor contribuabilului). Contribuabilii beneficiază de protecție în cadrul (Legii drepturilor contribuabilului) în timp ce își îndeplinesc obligațiile fiscale, având drepturi precum dreptul la informare, dreptul la servicii de calitate, dreptul de a obține o soluție finală, dreptul la confidențialitate, dreptul de a contesta poziția IRS și de a face plângeri, printre altele. Printre acestea, "dreptul la un sistem fiscal echitabil și drept" subliniază că contribuabilii au dreptul de a solicita autorităților fiscale să ia în considerare faptele și circumstanțele care pot influența responsabilitățile potențiale ale contribuabilului, capacitatea de plată sau capacitatea de a furniza informații în timp util.
Ca un mod de soluționare a disputelor non-juridice, concilierea fiscală se aplică disputelor între contribuabili și autoritățile fiscale care apar în timpul procesului de verificare fiscală, în special atunci când suma impozabilă nu poate fi determinată clar sau când contribuabilul nu poate plăti impozitul integral. De asemenea, când activele și veniturile contribuabilului sunt sub suma impozitului, autoritățile fiscale ar putea lua în considerare acceptarea unei soluții, permițând contribuabilului să rezolve problema fiscală pentru o sumă mai mică decât impozitul datorat. În plus, dacă plata integrală a impozitelor ar cauza contribuabilului dificultăți financiare, autoritățile fiscale ar putea de asemenea accepta o conciliere. Datorită flexibilității și eficienței sistemului de conciliere fiscală, conform datelor publice, aproximativ 80% dintre cazurile mici de litigiu fiscal ajung la o conciliere extrajudiciară înainte de judecată, evitând astfel proceduri judiciare îndelungate și reducând povara de timp și costuri pentru ambele părți.
2.2 Analiza motivelor pentru concilierea părților
Părțile au ales să rezolve disputa prin conciliere, suma implicată ridicându-se la 40 de milioane de dolari. Pe lângă timpul, costurile financiare și procedurile judiciare îndelungate menționate comun în acordul de conciliere, această alegere reflectă de asemenea considerațiile strategice și nevoile practice ale reclamantului și ale pârâtului.
Din perspectiva guvernului DC, reprezentat de OAG: În primul rând, evitarea incertitudinii rezultatului litigiului. Deși guvernul districtului poate avea dovezi substanțiale pentru a-și susține cazul, echipa juridică a lui Saylor este puternică și ar putea prezenta diverse argumente de apărare și să conteste lanțul de dovezi al guvernului. În acest caz, statutul de rezident al lui Saylor rămâne neclar. În același timp, momentul acțiunii OAG poate fi discutabil, alegând să acționeze în instanță într-o perioadă scurtă după revizuirea FCA, ceea ce a dus la întrebări despre dacă a "ales un moment favorabil" pentru a deschide procesul. Dacă cazul ar pierde din acest motiv, guvernul districtului nu doar că ar pierde compensațiile potențiale, dar ar putea slăbi și credibilitatea sa de aplicare a legii în cazuri similare viitoare. În al doilea rând, prin conciliere se obține rapid o compensație economică. Suma de 40 de milioane de dolari din conciliere nu doar că oferă guvernului districtului o sursă de venit direct, dar oferă și flexibilitate în distribuirea resurselor administrative și legale. În al treilea rând, se stabilește un efect de descurajare legală. Deși Saylor nu a recunoscut niciun comportament ilegal, suma de 40 de milioane de dolari din conciliere este o semnal puternic, transmițând publicului și companiilor importanța pe care o acordă guvernul DC conformității fiscale.
Din perspectiva lui Saylor: În primul rând, prin conciliere se protejează reputația personală și a afacerii. Pentru un antreprenor și compania pe care o conduce, reputația este un activ intangibil extrem de important. Dacă cazul ajunge în instanță, detaliile relevante vor fi făcute publice prin înregistrările judiciare, ceea ce ar putea cauza daune ireparabile imaginii publice a lui Saylor și a MicroStrategy. Într-o eră în care informația se răspândește rapid, opiniile negative ar putea influența și mai mult încrederea acționarilor și performanța pe piață a MicroStrategy. În al doilea rând, considerațiile pe termen lung ale conformității pentru companiile listate. Ca o companie listată, MicroStrategy trebuie să ia în considerare interesele pe termen lung în gestionarea chestiunilor de conformitate. Într-un context în care conformitatea devine un element cheie al competitivității comerciale, în special în fața autorităților de reglementare interne și internaționale din Statele Unite, menținerea unei bune conformități ajută compania să reducă obstacolele legale potențiale în viitor și să evite impactul asupra expansiunii sale de afaceri. În al treilea rând, evitarea riscurilor de a fi considerat ilegal. Deși partea lui Saylor neagă orice comportament ilegal, continuarea litigiului ar putea implica riscuri de judecată nefavorabile. Dacă instanța decide că acțiunile lui Saylor constituie evaziune fiscală sau depunerea de declarații fiscale false, aceasta nu numai că va aduce compensații financiare mai mari, ci ar putea impune și o presiune suplimentară asupra conformității fiscale viitoare a acuzatului. În plus, astfel de decizii ar putea servi ca bază pentru investigațiile autorităților fiscale din alte state sau țări, crescând riscurile legale pentru partea lui Saylor.
În ansamblu, decizia de conciliere a părților este rezultatul unei evaluări raționale, reflectând căutarea fiecărei părți de maximizare a beneficiilor. Pentru guvernul DC, concilierea oferă o recuperare economică eficientă, subliniind în același timp gravitatea aplicării legii fiscale; pentru Saylor și MicroStrategy, concilierea reduce incertitudinile și riscurile potențiale, protejând reputația și eficiența operațională a persoanei și a afacerii.
3. Sfaturi și recomandări de la FinTax
Deși a înțeles practica sistemului de conciliere fiscală din Statele Unite, cazul de conciliere fiscală al lui Saylor oferă și unele lecții pentru investitorii în active criptografice.
În primul rând, urmărirea tendințelor de reglementare guvernamentală și vigilenta față de modificările intensității aplicării fiscale. În acest caz, FCA a întărit prin revizuire intensitatea colectării impozitelor, iar guvernul DC a acționat în conformitate cu aceasta pentru a-l da în judecată pe Saylor. În acest sens, investitorii din industria criptografică ar trebui să fie atenți, deoarece pe măsură ce piața activelor criptografice continuă să se dezvolte, agențiile de aplicare a legii fiscale din întreaga lume au întărit în general reglementările asupra activelor criptografice. Totuși, în același timp, tendințele politice și politicile economice din diferite țări sunt în continuă schimbare, iar intensitatea aplicării legii poate varia semnificativ în funcție de perioadă. Prin urmare, investitorii trebuie să urmărească cu atenție tendințele de reglementare și să ajusteze activitățile fiscale în mod corespunzător pentru a evita riscurile de politică și a asigura conformitatea fiscală.
În al doilea rând, importanța conformității fiscale în domeniul criptomonedelor pentru a evita impactul asupra dezvoltării afacerii. În acest caz, pentru a evita ca turbulențele fiscale să continue să afecteze Saylor și compania sa, Saylor a ales să plătească 40 de milioane de dolari pentru a ajunge la o conciliere fiscală. Acest lucru ar trebui să atragă atenția companiilor investitoare în active criptografice, care ar trebui să considere conformitatea fiscală în strategia lor de investiții. Când se fac investiții semnificative în active criptografice, companiile trebuie să evalueze impactul fiscal și să-și planifice în mod corespunzător conform cerințelor legale. Dacă o companie are neclarități în problemele fiscale sau acțiuni care ar putea conduce la evaziune fiscală, aceasta ar putea genera riscuri legale mai largi, afectând capacitatea companiei de a se finanța și performanța pe piețele de capital.
În al treilea rând, luând în considerare costurile și beneficiile, utilizarea eficientă a sistemului de conciliere fiscală. Datorită complexității și volatilității tranzacțiilor cu active criptografice, investitorii pot avea dispute cu autoritățile fiscale în momentul declarării impozitelor, în special atunci când evaluarea activelor criptografice, data transferului și detalii ale tranzacției nu sunt clare. Dacă autoritățile fiscale nu pot determina cu exactitate suma impozabilă, sau dacă există neînțelegeri între părți în timpul revizuirii, investitorii pot încerca să ajungă la o înțelegere cu autoritățile fiscale pentru o sumă mai mică decât impozitul datorat. În plus, dacă situația financiară a investitorilor nu permite plata integrală a impozitelor, concilierea fiscală poate oferi o soluție. Prin acest sistem, investitorii pot evita proceduri judiciare îndelungate și pot obține soluții fiscale flexibile în timpul în care disputa nu este complet rezolvată.
Cazul Saylor oferă investitorilor în active criptografice o lecție valoroasă, subliniind din nou că riscurile de conformitate fiscală sunt probleme importante pe care investitorii în active criptografice nu le pot ignora. Prin colaborarea cu consultanți fiscali și utilizarea mecanismelor precum concilierea fiscală, investitorii pot reduce efectiv riscurile și pot îmbunătăți conformitatea și siguranța investițiilor în active criptografice. Desigur, mai important decât rezolvarea problemelor după ce au apărut este eliminarea riscurilor în avans. În fața reglementării fiscale din ce în ce mai stricte și imprevizibile, investitorii trebuie să rămână extrem de vigilenți față de riscurile fiscale, să urmărească progresele în legislația și reglementările fiscale și, cu ajutorul profesioniștilor și al software-ului fiscal, să își planifice activitățile fiscale în mod proactiv și să gestioneze rațional activele criptografice, evitând astfel litigiile legale sau pierderile financiare cauzate de probleme fiscale.
