Sursa: TaxDAO

Anul 2024 va fi un an în care Bitcoin va pătrunde în centrul scenei financiare mondiale și va fi un an de sărbătoare pentru monedele meme. Datele relevante arată că aproximativ 75% dintre monedele meme s-au născut în acest an, iar până la începutul lunii decembrie a acestui an, volumul tranzacțiilor cu monede meme a crescut cu peste 950%, cu o capitalizare totală de peste 140 de miliarde de dolari. Explozia monedelor meme nu doar că a adus o nouă rundă de entuziasm pe piața criptomonedelor, dar a atras și din ce în ce mai mulți investitori obișnuiți în domeniul activelor criptografice.

Frenezia monedelor meme ne amintește de valul ICO din jurul anului 2017. În 2017, odată cu apariția standardului ERC-20, costurile de emitere a token-urilor au scăzut drastic, iar proiectele de sute și mii de ori au început să apară, zeci de miliarde de dolari fiind investite în valul ICO; iar anul acesta, o serie de platforme de lansare, cum ar fi Pump.fun, au făcut emiterea token-urilor și mai simplă și mai echitabilă, provocând o furtună de monede meme care continuă și în prezent. Deși ICO și emiterea de monede meme prezintă multe diferențe tehnice și logice, riscurile de conformitate fiscală cu care se confruntă investitorii și proiectele pot fi similare. În timpul valului anterior de ICO, nu au lipsit investitorii și proiectele care s-au confruntat cu probleme fiscale legate de ICO. Acum, cu continuarea valului monedelor meme, problemele de conformitate fiscală vor deveni din nou o preocupare centrală pentru investitorii în active criptografice și emitenții de monede meme. În această ediție, FinTax va analiza cazurile Oyster și Bitqyck, folosind aceste două cazuri de evaziune fiscală legate de ICO ca exemple pentru a oferi gânduri critice asupra conformității fiscale investitorilor în valul monedelor meme.

1. Două cazuri tipice de evaziune fiscală în ICO

1.1 Cazul Oyster: Veniturile din vânzarea monedelor neau raportate, fondatorul fiind condamnat la patru ani de închisoare.

Platforma Oyster Protocol a fost inițiată de Bruno Block (numele real Amir Bruno Elmaani) în septembrie 2017, având scopul de a oferi servicii de stocare a datelor descentralizate. În octombrie 2017, Oyster Protocol a început ICO, emitând token-ul numit Pearl (PRL). Oyster Protocol a declarat că emiterea PRL este destinată creării unui ecosistem câștig-câștig, astfel încât atât site-urile, cât și utilizatorii să beneficieze de pe urma stocării datelor, realizând schimburi de valoare și mecanisme de stimulare prin intermediul PRL. În același timp, fondatorul Bruno Block a promis public că, după ICO, oferta de PRL nu va crește, iar contractul inteligent care creează PRL va fi „blocat”.

Prin ICO, Oyster Protocol a strâns inițial aproximativ 3 milioane de dolari, iar cu acești bani a realizat lansarea mainnet-ului, demarând oficial serviciul de stocare a datelor, transformând Oyster Protocol dintr-o idee într-un produs utilizabil. Dar bucuria nu a durat mult, în octombrie 2018, fondatorul Bruno Block a profitat de o vulnerabilitate a contractului inteligent, minând privat o cantitate mare de PRL și vânzându-le pe piață, ceea ce a dus la prăbușirea prețului PRL, dar Bruno Block a obținut câștiguri uriașe.

Prăbușirea prețului PRL a atras atenția autorităților de reglementare; Comisia pentru Valori Mobiliare din SUA (SEC), Serviciul de Venituri Interne (IRS), Biroul Federal de Investigații (FBI) și alte agenții relevante au demarat investigații, iar în cele din urmă SEC a intentat un proces civil împotriva problemelor de fraudă a investitorilor, iar biroul procurorului a intentat un proces penal împotriva lui Bruno Block pentru probleme de evaziune fiscală. În ceea ce privește problemele fiscale, procurorul a considerat că Bruno Block nu doar că a afectat încrederea investitorilor, dar a încălcat și obligația de a plăti impozite pe profiturile de milioane de dolari din criptomonede. Bruno Block a depus doar o declarație fiscală în 2017, afirmând că a obținut doar aproximativ 15.000 de dolari din afacerea „design de brevete”, iar în 2018 nu a depus nicio declarație fiscală și nu a raportat venituri către IRS, deși a cheltuit cel puțin 12 milioane de dolari pentru achiziționarea de proprietăți, iahturi etc.

În cele din urmă, fondatorul Oyster, Bruno Block, a recunoscut în instanță faptele sale de evaziune fiscală, semnând un acord de recunoaștere a vinovăției în aprilie 2023, fiind condamnat pentru evaziune fiscală la patru ani de închisoare și obligat să plătească aproximativ 5,5 milioane de dolari către autoritățile fiscale pentru a acoperi pierderile fiscale.

1.2 Cazul Bitqyck: Veniturile din transferul ICO neimpozitate, cei doi inițiatori având o pedeapsă totală de opt ani.

Bitqyck este o companie de criptomonede, fondată de Bruce Bise și Samuel Mendez. Compania a lansat mai întâi moneda Bitqy, pretinzând că oferă o modalitate alternativă de îmbogățire pentru „cei care au ratat Bitcoin”, și a efectuat ICO în 2016. În același timp, compania Bitqyck a promis investitorilor că fiecare moneda Bitqy este însoțită de 1/10 din acțiunile ordinare ale Bitqyck. Dar, de fapt, acțiunile companiei au fost întotdeauna deținute de fondatorii Bise și Mendez, iar compania nu a distribuit niciodată acțiunile promise investitorilor, nici profiturile corespunzătoare. La scurt timp, compania Bitqyck a lansat o nouă criptomonedă, BitqyM, afirmând că achiziționarea acesteia permite investitorilor să se alăture „afacerii de minare Bitcoin” plătind pentru alimentarea facilităților de minare Bitcoin ale Bitqyck din Washington, dar de fapt, nu existau astfel de facilități de minare. Prin promisiuni false, Bise și Mendez au strâns 24 de milioane de dolari de la peste 13.000 de investitori prin compania Bitqyck, folosind cea mai mare parte a fondurilor pentru cheltuieli personale.

În acest sens, SEC a intentat un proces civil împotriva părții Bitqyck pentru comportamentul său de fraudă a investitorilor. În august 2019, partea Bitqyck a recunoscut faptele și a ajuns la un acord civil, compania Bitqyck și cei doi fondatori au plătit împreună aproximativ 10,11 milioane de dolari ca amendă civilă. Biroul procurorului a continuat să aducă acuzații de evaziune fiscală împotriva părții Bitqyck: între 2016 și 2018, Bise și Mendez au câștigat cel puțin 9,16 milioane de dolari prin emiterea de Bitqy și Bitqy, raportând însă mai puțin venit IRS-ului, cauzând împreună o pierdere fiscală de peste 1,6 milioane de dolari; în 2018, compania Bitqyck a câștigat cel puțin 3,5 milioane de dolari de la investitori, dar nu a depus nicio declarație fiscală.

În cele din urmă, în legătură cu problemele fiscale, Bise și Mendez au pledat vinovați în septembrie și octombrie 2021, fiind condamnați fiecare la 50 de luni de închisoare (împreună aproximativ opt ani) și având de suportat o responsabilitate solidară de 1,6 milioane de dolari.

2. Detalierea problemelor fiscale implicate în cele două cazuri

În cazul Oyster și Bitqyck, una dintre problemele centrale este conformitatea fiscală a veniturilor din ICO. În această formă emergentă de strângere de fonduri, unele entități emitente obțin venituri enorme prin înșelarea investitorilor sau prin alte mijloace necorespunzătoare, raportând venituri mai mici sau neefectuând declarații fiscale, ceea ce duce la probleme de conformitate fiscală.

2.1 Cum judecă legea americană evaziunea fiscală?

În Statele Unite, evaziunea fiscală este o infracțiune gravă, referindu-se la acțiuni deliberate menite să reducă impozitele datorate, care se manifestă de obicei prin ascunderea veniturilor, raportarea falsă a cheltuielilor, neîndeplinirea declarațiilor sau neplata impozitelor la timp. Conform prevederilor articolului 7201 din Codul Fiscal Federal (26 U.S.C. §7201), evaziunea fiscală constituie o infracțiune federală, iar o persoană găsită vinovată de evaziune fiscală poate fi condamnată la până la cinci ani de închisoare și la amenzi de până la 250.000 de dolari, iar o entitate poate fi sancționată cu amenzi de până la 500.000 de dolari, pedeapsa specifică depinzând de suma și natura evaziunii fiscale.

Conform prevederilor articolului 7201, pentru a constitui o infracțiune de evaziune fiscală trebuie să fie îndeplinite următoarele condiții: (1) neplata unor sume mari de impozite; (2) realizarea unor acte active de evaziune fiscală; (3) existența unei intenții subiective de evaziune fiscală. Investigațiile privind evaziunea fiscală implică de obicei o urmărire și o analiză a tranzacțiilor financiare, surselor de venit, fluxurilor de active etc. În special în domeniul criptomonedelor, datorită caracterului său anonim și descentralizat, comportamentele de evaziune fiscală sunt mai frecvente.

2.2 Comportamentele fiscale implicate în cele două cazuri

În Statele Unite, fiecare etapă a ICO poate implica obligații fiscale, iar emitentul și investitorii au responsabilități fiscale diferite în etape diferite. Pe de o parte, emitentul trebuie să respecte cerințele de conformitate fiscală atunci când strânge fonduri prin ICO. Fondurile strânse prin ICO pot fi considerate venituri din vânzări sau strângere de capital. De exemplu, dacă fondurile strânse prin ICO sunt utilizate pentru a acoperi cheltuielile de operare ale companiei, pentru a dezvolta noi tehnologii sau pentru a extinde afacerea, aceste fonduri ar trebui considerate venituri ale companiei și trebuie să plătească impozite conform legii. Pe de altă parte, investitorii care obțin token-uri prin ICO au, de asemenea, obligația de a plăti impozite. În special, atunci când token-urile obținute prin ICO aduc recompense sau airdrop-uri, aceste recompense vor fi considerate câștiguri de capital și vor trebui impozitate. În Statele Unite, valoarea token-urilor airdrop și recompenselor este de obicei calculată în funcție de valoarea de piață și raportată fiscal. Când investitorii dețin token-uri pentru o perioadă și obțin profituri prin vânzarea acestora, aceste profituri vor fi, de asemenea, considerate câștiguri de capital și vor fi impozitate.

Obiectiv vorbind, atât în cazul Oyster, cât și în cazul Bitqyck, comportamentele părților implicate nu doar că au încălcat interesele investitorilor, constituind fraudă, dar au încălcat într-o anumită măsură reglementările fiscale din SUA, deși comportamentele de evaziune fiscală în cele două cazuri nu sunt identice, iar analiza detaliată va urma.

2.2.1 Comportamentele de evaziune fiscală în cazul Oyster

În ceea ce privește cazul Oyster, după ICO-ul PRL, fondatorul Oyster Protocol, Bruno Block, a profitat de o vulnerabilitate a contractului inteligent, minând privat o cantitate mare de PRL și vânzându-le, obținând astfel câștiguri mari. Bruno a acumulat rapid averi prin vânzarea PRL, dar în ceea ce privește problemele fiscale, nu a îndeplinit obligațiile corespunzătoare. Această acțiune a încălcat prevederile articolului 7201 din Codul Fiscal Federal.

Cu toate acestea, comportamentul lui Bruno Block în acest caz are particularități speciale, deoarece el a realizat activități de minare a monedei Pearl înainte de a o vinde. Veniturile obținute din vânzarea token-urilor sunt supuse impozitului pe câștigurile de capital, iar IRS nu a stabilit încă dacă activitatea de minare a token-urilor ar trebui impozitată. Există puncte de vedere care susțin că minarea token-urilor și minarea criptomonedelor sunt toate metode de a crea active digitale noi prin calcul, prin urmare veniturile din minarea token-urilor ar trebui, de asemenea, să fie impozitate. Unele păreri consideră că minarea token-urilor este similară cu procesul de minare, fiind o activitate de creare a unor active digitale noi prin calcul, astfel că și veniturile din minarea token-urilor ar trebui să fie impozitate. FinTax consideră că necesitatea de a impozita veniturile din minare depinde de lichiditatea de pe piața token-urilor. Atunci când piața token-urilor nu a dezvoltat încă lichiditate, valoarea token-urilor minate este greu de determinat, făcând imposibilă calcularea veniturilor; dar dacă piața are deja o anumită lichiditate, aceste token-uri dobândesc valoare de piață, iar veniturile din minare ar trebui considerate venituri impozabile.

2.2.2 Comportamentele de evaziune fiscală în cazul Bitqyck

Spre deosebire de cazul Oyster, comportamentul de evaziune fiscală din cazul Bitqyck implică promisiuni false către investitori și transferuri ilegale de fonduri. După ce au strâns cu succes fonduri prin ICO, fondatorii Bitqyck, Bise și Mendez, nu au respectat promisiunile de returnare a investițiilor, ci au folosit cea mai mare parte a fondurilor pentru cheltuieli personale. Această acțiune de transfer de fonduri este echivalentă cu transformarea fondurilor investitorilor în venituri personale, fără a fi utilizate pentru dezvoltarea proiectului sau realizarea beneficiilor pentru investitori. Spre deosebire de vânzarea directă a token-urilor în timpul ICO, problema fiscală cheie din cazul Bitqyck se referă la transferurile ilegale de fonduri strânse prin ICO și ne raportarea veniturilor.

Conform reglementărilor din Codul Fiscal Intern (Internal Revenue Code) din SUA, atât veniturile legale, cât și cele ilegale sunt incluse în veniturile impozabile. Curtea Supremă a Statelor Unite a confirmat această regulă în cazul James v. United States (1961). Cetățenii americani trebuie să raporteze veniturile ilegale ca parte a veniturilor în declarațiile fiscale anuale, dar acești contribuabili nu raportează de obicei astfel de venituri, deoarece raportarea veniturilor ilegale poate declanșa investigații ale autorităților cu privire la acțiunile lor ilegale. Bise și Mendez nu au reușit să raporteze veniturile ilegale obținute din fondurile strânse prin ICO, încălcând direct reglementările fiscale relevante și, în cele din urmă, asumându-și responsabilitatea penală.

3. Sfaturi și recomandări de la FinTax

Odată cu explozia monedelor meme, mulți profesioniști din domeniul criptomonedelor au obținut câștiguri uriașe. Cu toate acestea, așa cum au arătat cazurile anterioare de evaziune fiscală în ICO, în piața monedelor meme, unde se nasc în fiecare zi mituri despre bogăție, nu trebuie doar să ne concentrăm pe inovațiile tehnologice și oportunitățile de piață, ci și pe conformitatea fiscală, un aspect important.

În primul rând, înțelegeți responsabilitățile fiscale legate de emiterea monedelor meme, pentru a evita riscurile legale. Deși emiterea de monede meme nu generează venituri direct prin strângerea de fonduri, atunci când token-urile cumpărate de emitenți și investitori la început își cresc valoarea, aceștia ar trebui să plătească impozite pe câștigurile de capital la vânzare. De asemenea, deși oricine poate emite monede meme în mod anonim pe blockchain, aceasta nu înseamnă că emitentul poate evita inspecțiile fiscale. Cea mai bună modalitate de a evita riscurile legate de legislația fiscală este de a respecta legile fiscale, nu de a căuta metode mai eficiente de anonimat pe blockchain.

În al doilea rând, trebuie să ne concentrăm pe procesul de tranzacționare a monedelor meme, asigurând transparența înregistrărilor de tranzacții. Deoarece piața monedelor meme are o speculație mai puternică, iar diverse proiecte noi continuă să apară, tranzacțiile cu monede meme pot fi extrem de frecvente, aducând cu sine o multitudine de înregistrări de tranzacții. Investitorii în active criptografice trebuie să păstreze o serie de înregistrări detaliate ale tranzacțiilor, în special utilizând software profesionist de gestionare a activelor criptografice și declarații fiscale, pentru a se asigura că toate cumpărăturile, transferurile și profiturile sunt urmărite și că în timpul declarației fiscale se obține o clasificare corectă din punct de vedere legal, evitând astfel potențiale dispute fiscale.

În al treilea rând, urmăriți dinamica legislației fiscale și colaborați cu profesioniști în domeniul fiscal. Legislația fiscală din diferite țări referitoare la activele criptografice este încă în stadiul incipient și poate suferi ajustări frecvente, iar modificările cheie pot afecta direct povara fiscală reală. Prin urmare, investitorii și emitenții de monede meme ar trebui să rămână foarte atenți la dinamica legislației fiscale din țara lor, iar, dacă este necesar, să solicite opinia unor profesioniști în domeniul fiscal pentru a-i ajuta să ia cele mai bune decizii fiscale.

În concluzie, piața monedelor meme, care a ajuns la 140 de miliarde de dolari, are un efect de bogăție enorm, dar această bogăție vine și cu o nouă rundă de provocări legale și riscuri de conformitate. Emitenții și investitorii trebuie să conștientizeze pe deplin riscurile fiscale asociate, menținându-se prudenți și vigilenți într-o piață volatilă pentru a reduce riscurile și pierderile inutile.