Universitatea Tsinghua este „școala de vis” în mintea nenumăraților studenți, dar scorul său de admitere în fiecare an descurajează, de asemenea, mulți candidați. în clasa lui Tsinghua .
Cu toate acestea, nu a fost un student obișnuit al Universității Tsinghua, a putut să urmeze cursurile de la Universitatea Tsinghua, pur și simplu din cauza „pielea groasă”, în mod neașteptat, studiile i-au lărgit orizonturile și, în cele din urmă, a devenit „Al doilea maestru Bao”.
Creșterea „diaosi” în cercul valutar
Copilăria lui Guo Hongcai nu a avut nimic de-a face cu cuvântul „maestru academic” Să sară peste cursuri și să nu facă temele erau rutina lui zilnică.
Deși a obținut 300 de puncte la examenul de admitere, care i-a distrus visul de a studia la Tsinghua, el nu s-a dat bătut, alegând să se relocheze la Beijing, chiar și în momentele de confuzie și ezitare, el nu a renunțat niciodată la visul său de a răsturna situația.
După ce a ajuns la Beijing, a ales să participe la cursuri la Universitatea Tsinghua, pe care o visa, pentru a supraviețui, el frecventa cursurile ziua și vindea CD-uri piratate pe stradă noaptea.
Această viață, deși plină de dificultăți, i-a întărit voința și a intensificat dorința sa pentru bani.
Mai târziu, neputând suporta presiunea vieții, Guo Hongcai a început o călătorie pe bicicletă spre Tibet, unde a întâlnit-o pe Jin Yangyang, femeia care i-a schimbat destinul.
Jin Yangyang este o studentă universitară din Sichuan, care a fost atrasă de spiritul său de „a nu se da bătut”, iar cei doi s-au îndrăgostit rapid și s-au căsătorit.
Apoi, în era în care comerțul electronic nu era încă răspândit, cei doi soți au decis să înceapă o afacere, deschizând un magazin online pentru a vinde carne de vită din orașul lor natal Pingyao.
Cuplul Guo Hongcai a fost printre primii care au gustat din roadele succesului, câștigând prima lor avere, dar, din păcate, acest moment de glorie nu a durat, iar odată cu intensificarea competiției în industria comerțului electronic, magazinul lor online a dat faliment.
Guo Hongcai, dezamăgit, a auzit într-o seară, de la un prieten, despre „Bitcoin”, la început fiind sceptic, crezând că criptomoneda nu poate îmbogăți pe cineva peste noapte.
Cu toate acestea, pe măsură ce prietenii săi au început să câștige sume considerabile din Bitcoin, el a început să se clatine, bazându-se pe unele cunoștințe dobândite anterior la Tsinghua, a pătruns rapid în piața Bitcoin.
Între timp, soția lui, Jin Yangyang, a creat un program de interviuri despre Bitcoin (Interviul Yangyang), iar cei doi soți s-au împărțit sarcinile, unul responsabil cu furnizarea de cunoștințe, iar celălalt cu prezentarea conținutului, și rapid au câștigat faimă în lumea criptomonedelor, devenind așa numiții „experți”.
În 2014, Guo Hongcai a înființat cea mai mare fermă de Bitcoin din lume, trecând de la a fi un „neica nimeni” care vinde carne de vită, la a deveni „Bătrânul Bogăției” în lumea criptomonedelor, realizând o schimbare de clasă.
Sărbătoarea „tăierii cepei”
După ce a devenit „Bătrânul Bogăției”, ambiția lui Guo Hongcai a început să crească, el văzând enorme „oportunități de câștig” în lumea criptomonedelor, hotărând să se implice personal în „tăierea cepei”.
În anii din urmă, în China au apărut numeroase proiecte de monede fantomă, care adesea nu aveau nicio valoare reală, dar atrăgeau investitorii cu promisiuni de randamente mari.
Guo Hongcai este astfel, folosindu-și faima și influența pentru a susține aceste proiecte de monede fantomă, obținând comisioane uriașe, potrivit rapoartelor, a câștigat aproximativ 1 miliard de yuani doar din susținerea acestora.
În 2017, autoritățile de reglementare din China au oprit emiterea de monede virtuale, iar escrocheria monedelor fantomă a fost treptat dezvăluită, cu toate acestea, Guo Hongcai nu s-a oprit, lansând un proiect numit „Portofelul Ku Shen”, afirmând că, odată ce achiziționează acest portofel hardware, după șase luni vor obține un randament de zece ori.
Acest proiect a atras un număr mare de investitori, strângând peste 100 de milioane de yuani în doar câteva zile, însă, după șase luni, investitorii au realizat că nu au primit randamentele promise, ci și-au pierdut capitalul inițial, escrocheria lui Guo Hongcai a fost expusă, iar el a fugit rapid în America, lăsând în urmă un haos.
În Statele Unite, Guo Hongcai nu s-a retras, dimpotrivă, a devenit și mai obraznic, cheltuind sume enorme pentru a cumpăra o vilă, pe care a numit-o „Ferma Cepei”, și a plantat ceapă în fermă, pentru a-i ironiza pe acei investitori pe care i-a „tăiat”.
Nu numai atât, el a cheltuit sume enorme pentru a-i cumpăra soției o mașină de lux, despre care se spune că este singura din întreaga Americă, și a postat de mai multe ori despre viața sa extravagantă, scopul său nefiind doar să se laude cu bogăția, ci să atragă mai mulți oameni în piața Bitcoin.
A fost atât de arogant încât, după ce Musk a cumpărat Twitter, a afirmat că va deveni CEO-ul Twitter, iar când a postat asta, internauții din țară și din străinătate au fost șocați.
Rezultatul a fost că Musk însuși a intervenit personal pentru a dezminți această chestiune, afirmând că postarea lui Guo Hongcai era complet falsă și că CEO-ul Twitter va fi înlocuit de o femeie.
El a trecut de la a fi un vânzător de CD-uri piratate, care nu a reușit la examenul de admitere, la a deveni un „mare lider” în lumea criptomonedelor, având o valoare de miliarde, ceea ce fără îndoială a rezonat cu dorința multora de a se îmbogăți peste noapte.
Cu toate acestea, succesul lui Guo Hongcai nu a derivat dintr-o adevărată inovație tehnologică sau model de afaceri, ci s-a bazat pe speculație și manipulare, el înțelegând foarte bine slăbiciunile umane, folosind dorința oamenilor pentru bogăție, țesând mituri ale „bogăției”.
Escrocheria „monedelor fantomă” constă în a folosi asimetria informațională și lipsa reglementărilor, oferind randamente mari ca momeală, atrăgând investitorii, aceste „monede fantomă” având adesea nicio valoare reală, prețul lor fiind complet determinat de manipulare și emoțiile pieței.
Odată ce piața a început să fluctueze, investitorii se confruntau cu pierderi uriașe, iar criptomonedele pe care le promova, cum ar fi Bitcoin, aveau deja riscuri și bule imense.
Escrocheria „Portofelului Ku Shen” a fost și mai înșelătoare, Guo Hongcai folosind statutul său de „mare lider” în criptomonede, precum și numele „Ku Shen”, care părea profesionist, pentru a susține acest proiect, făcând mulți investitori să creadă că este real.
Cu toate acestea, acest așa-numit „portofel hardware” este, de fapt, doar un dispozitiv electronic obișnuit, care nu poate realiza așa-zisul „randament de zece ori”.
Metodele lui Guo Hongcai de „tăiere a cepei” sunt cu adevărat inepuizabile, el folosind diverse metode de atragere a atenției, comportamente de manipulare și publicitate falsă pentru a atrage treptat investitorii în abis, făcându-i să se afunde în situații dificile, din care nu pot ieși.
Succesul său s-a construit pe banii muncitori ai nenumăraților investitori; deși a acumulat o avere colosală, a pierdut încrederea publicului și, în cele din urmă, a fost abandonat de epocă, fostul „Bătrân al Bogăției” a devenit acum o țintă pentru toată lumea.
În această piață plină de speculații și manipulări, miturile despre îmbogățirea rapidă se desfășoară constant, dar sunt pline de capcane și riscuri, mulți fiind păcăliți de promisiuni false, ajungând în cele din urmă să piardă totul.
Investițiile trebuie făcute cu prudență, trebuie să ne deschidem ochii, să nu urmărim orbeste îmbogățirea rapidă, ci să privim rațional riscurile investiției, fără a ne paria viitorul pe miturile de bogăție efemere.