Cum a transformat Michael Saylor obligațiile convertibile în o mașină de tipărire pentru bitcoin?

Articol scris de: Sankalp Shangari

Traducere: Blockchain explicat

1) O transformare palpitantă de la obligațiuni plictisitoare la bitcoin

Dacă crezi că finanțele tradiționale sunt plictisitoare, nu ești singur. Dar criptomoneda este diferită, ea este destinată să schimbe modul în care funcționează piețele financiare și sistemele monetare fiat.

Uneori, apare un personaj care nu se conformează normelor, spargând tiparele și aducând o schimbare radicală. Michael Saylor este un astfel de personaj - el a transformat un instrument financiar aparent banal - obligațiile convertibile - într-o mașină puternică de achiziție de bitcoin. Poate fi văzut ca un (Ocean's Eleven) în domeniul financiar, dar Saylor nu este acolo să jefuiască o bancă, ci să combine volatilitatea pieței, datoria și bitcoin-ul, reușind să „fure” întregul piață.

1) Ce sunt obligațiunile convertibile (de ce ar trebui să îți pese)?

Obligațiile convertibile sună la fel de plictisitor ca o prelegere despre impozite, dar de fapt sunt instrumente foarte interesante în domeniul financiar. Imaginează-ți că dacă obligațiunile și acțiunile sunt combinate, obții obligațiile convertibile. Ele sunt atât un împrumut, cât și o opțiune de acțiune. Companiile emit aceste obligații pentru a strânge fonduri, iar investitorii le cumpără pentru că sunt flexibile: poți să le deții ca pe obligațiuni, câștigând dobândă stabilă, sau dacă prețul acțiunilor explodează, le poți converti în acțiuni.

Cheia este: obligațiunile convertibile au o „opțiune de conversie”, ceea ce înseamnă că pot fi convertite în acțiuni ale companiei la un moment dat în viitor, conform unor anumite condiții. Acest lucru le oferă investitorilor mai multe opțiuni și oferă companii precum MicroStrategy un spațiu creativ.

Cele patru factori care influențează prețul obligațiunilor convertibile:

1) Rata dobânzii: Dacă dobânzile sunt ridicate, prețul obligațiunilor este scump.

2) Creditele corporative: Cu cât o companie este mai riscantă, cu atât cerințele de returnare ale deținătorilor de obligațiuni sunt mai mari.

3) Prețul acțiunilor: Deoarece obligațiunile pot fi convertite în acțiuni, fluctuațiile prețului acțiunilor sunt importante.

4) Volatilitate: Cu cât volatilitatea acțiunilor este mai mare, cu atât mai valoroasă devine opțiunea de conversie.

Dintre acestea, volatilitatea este cea mai interesantă parte - iar strategia lui Michael Saylor este să capitalizeze pe acest punct, folosind volatilitatea ca pe un montagne russe.

2) Secretul lui Saylor: „tehnologia secretă” a obligațiunilor convertibile și cum să transformi volatilitatea în avere

Dacă obligațiunile convertibile sunt o mașină hibrid, atunci Saylor a găsit modul de a o transforma într-o mașină de Formula 1. Iată cum funcționează în patru pași „simpli” (desigur, cu condiția să fi avut 20 de ani de experiență în domeniul financiar):

A) Emiterea de obligațiuni convertibile fără dobândă

Ultima mișcare a lui Saylor este: să convingă investitorii să îi împrumute bani, și asta fără dobândă! Cum a reușit? A promis investitorilor că vor putea converti obligațiunile în acțiuni MicroStrategy în viitor, iar prețul de conversie va fi mult mai mare decât prețul curent al acțiunilor. Investitorii văd această „opțiune de conversie” ca fiind extrem de tentantă, fiind dispuși să împrumute bani la o rată de zero procente.

B) Obținerea unei prime mari

Prețul de „conversie” al acestor obligațiuni este stabilit mult mai sus decât prețul acțiunilor curente, uneori cu până la 50%. Cu alte cuvinte, investitorii trebuie să aștepte ca prețul acțiunilor să explodeze pentru a putea converti obligațiunile în acțiuni. Acest lucru îi oferă lui Saylor o fereastră de oportunitate, evitând diluarea capitalului propriu până când prețul acțiunilor explodează.

C) Obținerea de numerar pentru a cumpăra bitcoin

Strategia de bază a lui Saylor este: să folosească numerarul obținut din vânzarea obligațiunilor pentru a cumpăra bitcoin. Cu alte cuvinte, el schimbă datoria pentru aur digital. Aceasta nu este doar o pariu pe viitorul bitcoin-ului, ci folosește volatilitatea prețului acțiunilor ca levier pentru a obține mai mult bitcoin. Dacă asta sună ca o versiune financiară a judo, atunci chiar este.

D) Obținerea profitului pe termen lung prin „diluarea valorii”

De obicei, emiterea de mai multe acțiuni diluează acțiunile existente. Dar Saylor o face diferit: el îmbunătățește valoarea netă a MicroStrategy (NAV) prin cumpărarea și deținerea bitcoin-ului, crescând astfel cantitatea de bitcoin pe acțiune. Este ca și cum ai cumpăra o pizza, tăind-o în mai multe felii, dar la final ai mai multă pizza.

Aceasta este o analiză concisă a pașilor „magiei”:

Să presupunem starea inițială a MSTR:

Capitalizare de piață = 1.000.000 dolari

Deținerea bitcoin-ului = 300.000 dolari

Raportul bitcoin la acțiuni = 300.000 dolari / 1.000.000 dolari = 0.3

Emiterea de acțiuni:

MSTR emite din nou 2 milioane de dolari în acțiuni, crescând capitalizarea totală a pieței la 3 milioane de dolari (1 milion + 2 milioane).

Folosește acești 2.000.000 dolari pentru a cumpăra bitcoin de valoare echivalentă.

Noua deținere de bitcoin = 300.000 dolari + 2.000.000 dolari = 2.300.000 dolari

Noua raportare bitcoin la acțiuni = 2.300.000 dolari / 3.000.000 dolari = 0.7667 (aproximativ 0.77).

Aceasta este esența „ingineriei financiare”. Prin emiterea de acțiuni, crescând capitalizarea de piață a companiei, apoi folosind acești bani pentru a cumpăra mai mult bitcoin, MicroStrategy a crescut proporția de bitcoin pe acțiune fără a dilua direct acțiunile acționarilor existenți. Acest lucru poate spori atractivitatea acțiunilor companiei pe măsură ce prețul bitcoin-ului crește.

Acest mecanism poate funcționa continuu, atâta timp cât piața este dispusă să îi acorde o primă în funcție de deținerile de bitcoin ale MSTR. Dacă încrederea pieței scade, această primă ar putea dispărea (chiar și să se inverseze), provocând o prăbușire a prețului acțiunilor.

Pe scurt, aceasta este ca și cum ai folosi „hârtie ieftină” (acțiuni) pentru a schimba „monedă tare” (bitcoin). Această strategie va funcționa până când piața nu va mai aprecia aceste „hârtii”.

„Magie, nu-i așa?” Desigur - dar cu condiția ca piața să colaboreze în continuare.

Așteaptă, cine va cumpăra aceste lucruri? (Indiciu: nu bunica)

Ai dreptate - aceasta este complet operațiunea clasică a fondurilor speculative. Să analizăm în detaliu cum funcționează aceste operațiuni pentru a ajuta prietenii care nu sunt familiarizați să înțeleagă principiile de bază.

2) Cine va cumpăra aceste obligațiuni convertibile fără dobândă?

Răspunsul este: fonduri speculative, nu fondul de pensii al bunicii tale.

De ce? Pentru că fondurile speculative nu le pasă de plățile de dobândă. Ele caută lucruri mai profitabile: volatilitatea.

Aceste obligațiuni fără dobândă (fără plăți de dobândă) vin cu o opțiune suplimentară de achiziționare de acțiuni (cum ar fi acțiunile MSTR). Fondurile speculative cumpără aceste obligațiuni nu pentru a le deține pe termen lung, ca un investitor tradițional în venit fix, ci pentru a profita de volatilitatea pieței de acțiuni, aplicând strategii complexe, cum ar fi „hedging delta” și „stripping gamma”.

Hedging delta: Ajustarea sensibilității la schimbările prețului acțiunilor. Dacă prețul acțiunilor MSTR crește cu 10%, ele trebuie să își ajusteze pozițiile pentru a menține o stare „neutră” (de exemplu, vânzând scurt / vânzând unele acțiuni pentru a menține neutralitatea pieței).

Stripping gamma: Profitând de viteza fluctuațiilor prețului acțiunilor. Atunci când prețul acțiunilor se mișcă brusc, strategia gamma poate ajuta la obținerea de profit din aceste fluctuații, fiecare ajustare a hedging-ului generând câștiguri.

Pe scurt, aceste fonduri speculative nu le pasă de „direcția de creștere sau scădere” a acțiunilor MSTR, ci se concentrează pe volatilitatea prețului acțiunilor.

3) Cum câștigă fondurile speculative din aceste obligațiuni?

Cumpărare la preț mic: Atunci când Michael Saylor emite aceste obligațiuni convertibile, el de obicei „lasă o parte din valoare”, adică prețul inițial al obligațiunilor este sub valoarea lor reală (pentru a se asigura că obligațiunile pot fi emise cu succes). De exemplu, dacă „volatilitatea implicată” (IV) este stabilită la 60, dar piața o tranzacționează ulterior la 70, fondurile speculative câștigă 10 puncte (ceea ce este un profit destul de mare în piața obligațiunilor).

Arbitrajul pe volatilitate: Fondurile speculative cumpără obligațiuni (având o poziție lungă pe volatilitate), apoi vând acțiuni MSTR în scop de hedging. Pe măsură ce prețul acțiunilor MSTR fluctuează, ele ajustează constant, cumpărând și vânzând acțiuni conform necesității. Cu cât volatilitatea este mai mare, cu atât mai multe ajustări se fac, iar profitul potențial este mai mare. Dacă volatilitatea implicată (IV) crește, prețul obligațiunilor va crește, de asemenea. Fondurile speculative pot vinde obligațiunile rapid și obține profit.

Creșterea de pe prima zi: Aceste obligațiuni se apreciează de obicei în prima zi după emitere. Aceasta se datorează faptului că prețul lor inițial a fost mai mic (pentru a asigura cererea de piață), iar odată ce piața își dă seama de valoarea „reală” a obligațiunilor, acestea sunt re-evaluate. Fondurile speculative pot revinde aceste obligațiuni la un preț mai mare într-un timp scurt, obținând un profit rapid.

4) De ce face asta Michael Saylor?

Răspunsul este simplu: el are nevoie de numerar pentru a cumpăra bitcoin. Prin emiterea de obligațiuni convertibile, el poate strânge numerar fără a emite acțiuni, evitând astfel diluarea acționarilor (cel puțin pentru moment). Aceste obligațiuni se vor transforma în acțiuni doar când prețul acțiunilor MSTR crește semnificativ. Aceasta înseamnă că el poate strânge fonduri la un cost mai mic, iar diluarea capitalului propriu se va întâmpla doar atunci când prețul acțiunilor crește.

Fondurile speculative sunt foarte interesate de acest tip de operațiune. Ele cumpără obligațiuni convertibile la prețuri mici, profitând de diferențele de preț inițiale (ceea ce înseamnă că au câștigat „bani gratuit”), și pot câștiga și din volatilitatea pieței de acțiuni. Aceasta este practic o situație „win-win” pentru fondurile speculative și MSTR (cel puțin deocamdată).

1) De ce este acesta „banii gratuiti”?

Fondurile speculative sunt practic în căutarea „eroarelor de preț” din piață.

Ele cumpără obligațiuni la prețuri mici,

Se observă o creștere a prețului obligațiunilor deja în prima zi,

Apoi, prin acțiunile MSTR, hedgează volatilitatea, câștigând câte ceva de fiecare dată când prețul acțiunilor fluctuează.

Dacă prețul acțiunilor MSTR crește, ele pot continua să profite din opțiunile din obligațiuni.

De ce fondurile speculative iubesc acest tip de operațiuni? Pentru că pot lua poziții mari (sute de milioane de dolari) cu un risc relativ scăzut. Pentru Saylor, aceasta este o modalitate de a strânge miliarde de dolari fără a dilua direct acțiunile acționarilor. Toată lumea poate beneficia de pe urma acestui lucru... până când piața nu mai colaborează.

Aceasta este așa-numita „bani gratuit” - dar cu condiția să fii un fond speculativ cu resurse financiare mari, cu un terminal Bloomberg și o dependență de cafea.

2) Este MicroStrategy un ETF de bitcoin? (Răspuns scurt: nu)

Unii critici consideră că MicroStrategy este doar un „ETF de bitcoin de lux”. Dar aceasta este ca și cum ai numi Batman „doar un alt bogat în costum”. Deși atât ETF-urile, cât și MicroStrategy îți oferă acces la bitcoin, există o mare diferență: ETF-urile percep taxe, în timp ce Saylor îți crește în mod constant cantitatea de bitcoin corespunzătoare acțiunilor tale în fiecare an.

De ce? Spre deosebire de ETF-urile care percep taxe de administrare, deținerea de bitcoin a MicroStrategy crește de fiecare dată când Saylor finalizează o operațiune cu obligațiuni convertibile. Așadar, dacă deții acțiuni MSTR, de fapt primești o cantitate tot mai mare de bitcoin în fiecare an. Este ca și cum ai primit o pizza medie gratuită, care brusc devine mare, doar pentru că managerul a avut o zi bună.

3) De ce este această strategie eficientă și când „muzica se oprește”?

Strategia lui Michael Saylor are un potențial uriaș, dar vine și cu un risc considerabil. Să analizăm pas cu pas cum își joacă cărțile și când ar putea întâmpina provocări majore.

Bilanțul MSTR - raportul datorie la bitcoin

• Deținerea bitcoin-ului: aproximativ 45 de miliarde de dolari

• Datorie convertibilă: aproximativ 7,5 miliarde de dolari

• Alte datorii (datorii cu dobândă): aproximativ 2,5 miliarde de dolari (aproximativ datorii cu dobândă)

• Datoria totală: aproximativ 10 miliarde de dolari

• Data scadenței datoriei: între 2027-2028 vor exista aproximativ 1 miliard de dolari în datorii care vor expira.

Pe hârtie, MicroStrategy se află într-o situație financiară bună, având active bitcoin (45 de miliarde de dolari) mai mari decât datoria (10 miliarde de dolari). Dar riscul ascuns este riscul de volatilitate.

Să presupunem că prețul bitcoin-ului scade cu 80%, de la 25.000 de dolari la 20.000 de dolari, astfel că bitcoin-ul de 45 de miliarde de dolari deținut de MicroStrategy se va reduce la aproximativ 10 miliarde de dolari, ceea ce face ca datoria de 10 miliarde de dolari să pară extrem de grea.

Dar pentru ca Saylor să se confrunte cu adevărat cu o situație de „rambursare a marjei”, prețul bitcoin-ului trebuie să scadă la aproximativ 20.000 de dolari. Dacă asta se întâmplă, MicroStrategy va intra într-o criză de lichiditate, iar Saylor va trebui să ia unele decizii dificile.

Ce se va întâmpla dacă bitcoin-ul scade cu 80%?

Dacă bitcoin-ul se prăbușește, situația se poate agrava rapid, în principal din cauza ciclului de feedback dintre obligațiile convertibile, prețul acțiunilor și prețul bitcoin-ului.

• Scăderea prețului acțiunilor: Prețul acțiunilor MSTR este strâns legat de prețul bitcoin-ului. Dacă bitcoinul scade, acțiunile MSTR vor scădea, de asemenea.

• Opțiunea deținătorilor de obligațiuni convertibile: În acest moment, deținătorii de obligațiuni au dreptul de a solicita numerar, în loc să convertească obligațiunile în acțiuni (deoarece acțiunile nu mai au valoare în comparație cu valoarea nominală a datoriei).

• Vânzare forțată: Dacă deținătorul de obligațiuni nu dorește acțiuni, Saylor va fi nevoit să vândă bitcoin pentru a plăti datoria.

• Piața în spirală descendentă: Dacă Saylor vinde bitcoin, aceasta va duce la o scădere suplimentară a prețului bitcoin-ului, provocând mai multe vânzări și formând un ciclu vicios.

• Aceasta este echivalentul intrării în „iadul marjei”, iar Saylor ar putea fi nevoit să vândă bitcoin la un preț mic pentru a menține capacitatea de plată a companiei.

• Punct cheie: Saylor pariază practic că bitcoin-ul nu va scădea sub 20.000 de dolari. Dacă scade sub acest preț, el va intra în modul „viață și moarte”, iar MicroStrategy ar putea fi nevoită să vândă bitcoin pentru a-și plăti datoria.

Cum își reduce Saylor riscurile?

Saylor nu este naiv, el a pus la punct câteva „cârlige de salvare” în caz de urgență. Iată câteva dintre strategiile sale:

• Afacerile de bază ale MicroStrategy

MicroStrategy continuă să opereze o afacere de software profitabilă și cu flux de numerar stabil.

Această afacere poate genera suficiente fonduri pentru a plăti dobânzile mai mici ale datoriei (aproximativ 50 de milioane de dolari pe an), fără a fi nevoie să vândă bitcoin.

Aceasta este ca un „paravan” pentru companie, permițându-i să rămână în funcțiune fără a vinde bitcoin.

• Emiterea de acțiuni prin ATM (imediat pe piață)

MicroStrategy a emis în tăcere acțiuni pe piață prin vânzări de acțiuni imediate.

Această metodă poate aduce companiei flux de numerar, evitând în același timp vânzarea masivă de acțiuni într-o singură mișcare.

• Opțiunea de „rambursare moale” (conversia forțată a obligațiunilor)

Dacă prețul acțiunilor MicroStrategy atinge un anumit nivel, Saylor poate activa opțiunea de „rambursare moale”.

Aceasta înseamnă că el poate forța deținătorii de obligațiuni să convertească obligațiunile în acțiuni, în loc să ceară rambursare în numerar.

Pe scurt, el poate converti datoria în capital propriu, conform dorinței sale.

• Rezerve profunde de bitcoin

În prezent, MicroStrategy deține aproximativ 45 de miliarde de dolari în bitcoin.

El are suficient spațiu pentru a vinde o parte din bitcoin fără a fi nevoit să își golească toate deținerile.

Această opțiune este ultimul resort, dar oferă încă companiei un spațiu tampon de urgență.

5) Concluzie: „Maestrul găurilor” în domeniul financiar

Indiferent dacă îți place sau nu, Michael Saylor joacă un joc complet nou. El nu doar că deține bitcoin, ci a construit în jurul bitcoin-ului o strategie completă. Prin utilizarea obligațiunilor convertibile, el a combinat ingenios datoria, acțiunile și volatilitatea într-un volant financiar aproape imposibil de oprit.

Fiecare bitcoin achiziționat de MicroStrategy este, într-un anumit sens, un „profit” al companiei. Această schimbare de mentalitate ar putea face ca analiștii să realizeze într-o zi că adevărata valoare a MicroStrategy depășește așteptările lor. Dacă este așa, prețul acțiunilor companiei ar putea crește semnificativ.

În general, Michael Saylor a găsit o modalitate de a juca șah în patru dimensiuni pe o piață bidimensională. El emite obligațiuni fără dobândă, folosește fondurile atrase pentru a cumpăra bitcoin, crescând astfel deținerile de bitcoin pe acțiune. Deși această strategie nu este lipsită de riscuri, dacă bitcoinul continuă să crească, aceasta ar putea fi cea mai inteligentă mișcare din istoria financiară.

Tot mai multe companii încep să gândească cum să combine datoria, capitalul propriu și bitcoin-ul. Pe măsură ce această strategie devine mai populară, poate asistăm la venirea unei noi ere în finanțele corporative.

Așadar, data viitoare când cineva spune că obligațiile convertibile sunt plictisitoare, spune-le povestea lui Michael Saylor. Observă-le ochii cum se lărgesc, realizând că nu este vorba doar despre obligațiuni, ci despre o revoluție care redefinește întregul regulament financiar.