一、Context și introducere
Cercetarea științifică a impulsionat dezvoltarea rapidă a civilizației umane din vremea iluminării. Cu toate acestea, odată cu continuarea concentrării sistemului științific modern, multe provocări au început să apară, inclusiv distribuția inegală a resurselor de cercetare, disputele privind proprietatea intelectuală, lipsa transparenței datelor și monopolul academic. Aceste probleme împiedică în oarecare măsură eficiența descoperirilor științifice și afectează chiar corectitudinea și accesibilitatea științei. Știința descentralizată (DeSci) este o idee emergentă bazată pe tehnologia blockchain, destinată să transforme ecosistemul științific existent printr-un sistem tehnologic transparent și descentralizat, oferind cercetătorilor și publicului mai multe drepturi și opțiuni. DeSci a adus schimbări revoluționare în modelul de guvernanță al cercetării, mecanismul de partajare a cunoștințelor și modelul de finanțare, iar potențialul său nu poate fi ignorat. Această lucrare analizează detaliat contextul și starea de dezvoltare a DeSci, discutând sistematic scenariile de aplicare a tehnologiei blockchain în cercetare, examinând mai multe studii de caz tipice și explorând provocările și perspectivele sale viitoare.
1.1 Modelele și limitările tradiționale ale cercetării științifice
Cercetarea științifică a stimulat progresul societății și civilizației umane, dar modelul său tradițional se confruntă cu tot mai multe provocări și limitări în era actuală de dezvoltare rapidă.
1.1.1 Sistemul de finanțare concentrat
Finanțarea tradițională pentru cercetare provine în principal din subvenții guvernamentale, donații private sau mari instituții. Deși aceste surse au jucat un rol important în sprijinul dezvoltării științifice, modul lor de distribuție concentrat a dus la multe probleme:
Distribuția inegală a resurselor
Sistemul de finanțare a cercetării tinde să susțină proiecte de cercetare de mari dimensiuni și în domenii de interes, cum ar fi tratamentele pentru cancer, inteligența artificială, energia curată etc. Comparativ, bolile rare, cercetarea fundamentală și domeniile de nișă sunt adesea neglijate din cauza lipsei atracției comerciale sau a atenției sociale.
Sprijin pentru date: Potrivit raportului Global Health Research Alliance (G-FINDER), 68% din investițiile globale în cercetarea sănătății din 2019 s-au concentrat pe doar câteva domenii, cum ar fi HIV și malaria, în timp ce multe proiecte de cercetare asupra bolilor rare au obținut mai puțin de 1% din finanțare.
Restricții regionale
Cererea de fonduri pentru cercetare este adesea influențată de factori geografici și politici. De exemplu, mulți cercetători din țările în dezvoltare nu pot participa la proiecte de cercetare globale din cauza lipsei fondurilor locale sau a conexiunilor internaționale.
1.1.2 Monopolizarea diseminării cunoștințelor
Diseminarea cunoștințelor academice depinde în prezent în principal de marii editori (cum ar fi Elsevier, Springer și Wiley). Acești editori limitează accesibilitatea lucrărilor academice și a rezultatelor cercetării prin costuri ridicate de abonament și ziduri de plată.
Costuri ridicate
Mari instituții de cercetare trebuie să plătească anual milioane de dolari în taxe de abonament, iar mulți cercetători din instituții mai mici și din țările în dezvoltare nu își pot permite aceste costuri.
Exemplu real: În 2019, sistemul universitar din California a oprit colaborarea cu Elsevier din cauza imposibilității de a accepta prețurile abonamentului, rezultând în imposibilitatea multor studenți și profesori de a accesa cele mai recente rezultate de cercetare.
Fosete de informație
Monopolizarea diseminării cunoștințelor a agravat și mai mult distribuția inegală a cunoștințelor științifice la nivel global. Numai 28% dintre universitățile din țările în dezvoltare pot accesa resursele academice complete.
1.1.3 Lipsa transparenței în procesul de cercetare
Rezultatele cercetării științifice sunt adesea prezentate sub formă de lucrări publicate finale, acest model ascunde experimentele eșuate, corecțiile de date și încercările exploratorii. Această lipsă de transparență duce la următoarele probleme:
Risipele în cercetare
Deoarece nu există înregistrări publice ale experimentelor eșuate, multe echipe de cercetare pot repeta aceleași greșeli în necunoștință de cauză, risipind timp și resurse.
Fraude academice
Lipsa de transparență a datelor de cercetare oferă oportunități pentru fraude academice și manipularea datelor, diminuând credibilitatea științei.
1.2 Viziunea descentralizată în era Web3
1.2.1 Ce este știința descentralizată (DeSci)
Știința descentralizată (DeSci) este un domeniu emergent care utilizează tehnologia blockchain și conceptele descentralizate pentru a reconfigura modelele tradiționale de cercetare științifică și diseminare a cunoștințelor.
Definiția DeSci
DeSci este un sistem de cercetare științifică bazat pe tehnologia descentralizată, care promovează democratizarea și accesibilitatea cercetării științifice prin transparență, mecanisme de dezinstituționalizare și partajare deschisă.
Caracteristici de bază
Transparență: Toate procesele de cercetare, datele și deciziile sunt înregistrate public pe blockchain, asigurând transparența informațiilor și imposibilitatea de modificare.
Dezinstituționalizare: Se bazează pe contracte inteligente și reguli algoritmice, mai degrabă decât pe agenții de gestionare centralizată, reducând posibilitatea intervenției umane.
Accesibilitate: Orice cercetător sau persoană capabilă poate participa la cercetarea științifică prin ecosistemul DeSci, fără a depinde de anumite instituții autoritare.
1.2.2 DeSci și subminarea modelului tradițional
Finanțare deschisă
DeSci, prin organizații autonome descentralizate (DAO) și mecanisme economice bazate pe tokenuri, face ca finanțarea cercetării să nu mai fie limitată la câteva instituții autoritare.
Gestionarea democratică a proprietății intelectuale
Cercetătorii pot controla direct rezultatele cercetării lor prin tokenuri non-fungibile (NFT) și pot maximiza valoarea acestora pe piața globală.
二、Tehnologiile cheie ale DeSci și scenariile de aplicare
2.1 Tehnologiile de bază ale DeSci
Realizarea științei descentralizate depinde de suportul tehnologiei blockchain și al instrumentelor sale asociate. Iată câteva tehnologii de bază și aplicațiile lor specifice în ecosistemul DeSci:
2.1.1 Tehnologia blockchain
Imposibilitatea de modificare a înregistrărilor datelor
Tehnologia de registru distribuit al blockchain-ului asigură că fiecare punct de date al cercetării științifice este trasabil, eliminând modificarea datelor și falsificarea academică.
Aplicație practică: În dezvoltarea medicamentelor, blockchainul poate înregistra fiecare încărcare a datelor experimentale, asigurând astfel fiabilitatea rezultatelor cercetării.
Contracte inteligente
Contractele inteligente sunt protocoale care se execută automat pe baza codului, fiind potrivite pentru distribuția fondurilor, gestionarea proprietății intelectuale și acordurile de colaborare.
Exemplu: Cercetătorii pot stabili prin contracte inteligente ca finanțatorii să elibereze automat fondurile odată ce se ating jaloanele, reducând intervenția umană.
2.1.2 Stocare distribuită
Avantajele tehnologiei de stocare descentralizată
Stocarea centralizată tradițională se confruntă cu riscuri de pierdere a datelor și atacuri cibernetice, în timp ce sistemele de stocare distribuită precum IPFS și Arweave oferă soluții mai sigure și mai fiabile.
Studiu de caz: Un proiect pe termen lung de monitorizare a datelor privind schimbările climatice a utilizat stocarea IPFS pentru a asigura accesibilitatea pe termen lung a datelor.
Mecanismul de împărțire a costurilor de stocare a datelor
Stocarea distribuită împarte costurile de stocare prin noduri de rețea, astfel încât echipele de cercetare să nu suporte costuri ridicate de stocare.
2.1.3 Tehnologia criptografică
Protecția intimității
Tehnologia dovezilor zero-knowledge permite cercetătorilor să demonstreze autenticitatea cercetării către finanțatori fără a dezvălui conținutul specific al datelor.
Studiu de caz: Un cercetător medical a folosit dovezi zero-knowledge pentru a partaja datele anonime ale pacienților pentru a sprijini cercetarea, fără a se teme de divulgarea intimității.
Identificarea descentralizată (DID)
Tehnologia DID oferă cercetătorilor un mecanism de validare a identității fiabil, fără a depinde de agenții de certificare tradiționale.
2.2 Principalele scenarii de aplicare ale DeSci
2.2.1 Finanțare descentralizată
Platformele de finanțare a științei descentralizate permit cercetătorilor să strângă fonduri direct de la comunitatea globală, depășind astfel limitările sistemului tradițional de finanțare.
Platforme de finanțare distribuită
Platformele DeSci, cum ar fi Molecule, prin voturi comunitare și stimulente bazate pe tokenuri, au accelerat dezvoltarea rapidă a cercetărilor în domeniul bolilor rare și al cercetărilor fundamentale.
Surse de finanțare diversificate: Sursele de finanțare nu mai sunt limitate la guverne sau mari instituții, publicul larg poate participa direct.
Transparența utilizării fondurilor: Prin înregistrarea pe blockchain a fiecărui flux de fonduri, se asigură că acestea sunt utilizate în scopul cercetării proiectului.
三、Studii de caz ale științei descentralizate
3.1 Proiectul Molecule: Pionier al dezvoltării descentralizate a medicamentelor
Molecule este o platformă descentralizată care își propune să redefinească procesul de dezvoltare a medicamentelor prin finanțare descentralizată, colaborare și gestionarea proprietății intelectuale. Prin tehnologia blockchain, în special NFT-uri și organizații autonome descentralizate (DAO), aceasta aduce un nou elan în industria farmaceutică.
3.1.1 Prezentarea proiectului
Molecule oferă o nouă modalitate de a organiza și finanța proiectele de cercetare și dezvoltare a medicamentelor. Inovația sa de bază constă în transformarea proprietății intelectuale (IP) în active digitale, emise sub formă de NFT-uri, și gestionarea și tranzacționarea acestora printr-un mod descentralizat. Cercetătorii, investitorii și companiile farmaceutice pot participa în acest mod direct la întregul proces de dezvoltare a medicamentelor, rupând modelul concentrat de resurse din industria farmaceutică tradițională.
3.1.2 Modelele de finanțare și colaborare
Molecule permite echipelor de proiect să strângă fonduri direct de la comunitate, utilizând tehnologia de bază DeSci DAO. Aceste organizații autonome descentralizate pot oferi fonduri, suport pentru experimente și alte resurse necesare pentru proiectele de cercetare. Pe platformă, fondurile sunt eliberate pe baza jaloanelor și rezultatelor, asigurând transparența și eficiența utilizării fondurilor.
Studiu de caz: În 2020, un proiect inovator de dezvoltare a medicamentelor pe Molecule a reușit să strângă peste 1 milion de dolari în finanțare. Acești bani au provenit de la investitori individuali și instituționali din întreaga lume, care au participat la decizii prin intermediul DAO-ului, asigurând transparența distribuției fondurilor și a progresului proiectului.
3.1.3 Managementul proprietății intelectuale
Molecule a adoptat tehnologia de tokenizare NFT, transformând proprietatea intelectuală (cum ar fi rezultatele cercetării, brevetele etc.) din procesul de dezvoltare a medicamentelor în NFT-uri, asigurând că toți participanții pot beneficia direct de pe urma veniturilor. Aceasta nu doar că a crescut transparența proprietății intelectuale, ci a asigurat și distribuția veniturilor pentru toate părțile implicate după lansarea medicamentului.
Studiu de caz: O companie farmaceutică a dezvoltat un nou medicament care a obținut cu succes un brevet, iar platforma Molecule a transformat acest brevet sub formă de NFT, distribuind toate drepturile către cercetătorii inițiali, investitori și alți părți interesate. În final, acest nou medicament a fost lansat cu succes pe piață, aducând profituri considerabile tuturor participanților.
3.2 DeSci și publicarea academică: apariția platformelor de publicare descentralizate
3.2.1 Provocările publicării academice descentralizate
Una dintre principalele provocări ale publicării academice tradiționale este costul ridicat al abonamentelor și zidurile de plată, care împiedică adesea diseminarea rezultatelor academice la nivel global. Revistele academice și editorii obțin profit din taxele aferente lucrărilor academice, ceea ce face ca multe resurse academice să devină inaccesibile pentru țările sărace și instituțiile de cercetare de dimensiuni medii și mici.
Analiza problemei: În 2020, veniturile pieței publicării academice globale au fost de aproximativ 25 de miliarde de dolari, din care aproximativ 50% proveneau din taxele de abonament ale revistelor academice. Odată cu proliferarea internetului și digitalizării, monopolizarea acestei industrii a crescut, editorii controlând accesul la conținutul revistelor, agravând inegalitatea informațională din comunitatea academică globală.
3.2.2 Apariția platformelor de publicare descentralizată
Platformele de publicare descentralizate (cum ar fi Arweave și Open Science Chain) își propun să rupă acest impas. Prin tehnologia blockchain, aceste platforme pot oferi stocare permanentă, validarea conținutului descentralizat și gestionarea drepturilor de autor. Acest model asigură diseminarea liberă a rezultatelor academice, oferind, de asemenea, autorilor un mecanism de distribuire a veniturilor mai transparent și echitabil.
Studiu de caz: Arweave este o platformă de stocare descentralizată, care își propune să stocheze permanent lucrările academice și datele de cercetare prin tehnologia sa inovatoare blockchain. Spre deosebire de platformele tradiționale de publicare, costurile de stocare Arweave sunt reduse și se plătește o singură dată pentru stocare permanentă. Aceasta oferă cercetătorilor o modalitate inovatoare de a-și publica și partaja lucrările, fără a fi restricționați de editorii academici tradiționali.
3.2.3 Interacțiunea directă între cercetători și comunitate
Platformele de publicare descentralizate nu doar că pot reduce costurile publicării academice, dar au creat și un pod de legătură directă între cercetători și comunitatea academică globală. Cercetătorii pot publica direct lucrările lor prin intermediul platformei, pot accepta evaluări din partea colegilor și pot participa la colaborări interdisciplinare.
Studiu de caz: Pe platformele de publicare academică descentralizată, cercetătorii nu doar că își pot publica liber lucrările, ci pot obține și feedback în timp real și evaluări din partea colegilor. Această interacțiune academică imediată accelerează diseminarea descoperirilor științifice și crește fiabilitatea rezultatelor cercetării.
3.3 Efectele sinergice ale ecosistemului: combinarea științei descentralizate cu tehnologia Web3
Știința descentralizată nu se limitează la un singur domeniu, ci este strâns legată de un ecosistem tehnologic mai larg Web3. Combinarea tehnologiilor blockchain, criptomonedelor, finanțării descentralizate (DeFi) etc. cu domeniul cercetării promovează o schimbare fundamentală în modul de cercetare global.
3.3.1 DeFi și finanțarea cercetării
DeFi oferă un nou mecanism de finanțare pentru domeniul cercetării. Prin intermediul platformelor financiare descentralizate, proiectele de cercetare pot emite tokenuri de cercetare sau pot obține finanțare prin DAO. Aceste tokenuri nu doar că reprezintă fluxul de fonduri, dar pot acționa și ca acțiuni ale proiectului de cercetare, permițând investitorilor și participanților să împărtășească rezultatele cercetării.
Studiu de caz: În 2021, prima platformă DeFi de finanțare a proiectelor de cercetare descentralizate a fost lansată. Cercetătorii emit tokenuri de cercetare specializate prin intermediul platformei, aceste tokenuri putând oferi nu doar sprijin financiar pentru proiectele de cercetare, ci și posibilitatea de a împărtăși profiturile obținute după succesul proiectului.
3.3.2 Piețe descentralizate și stimulente pentru inovare
Piețele descentralizate (cum ar fi OpenBazaar, Opensea) oferă cercetătorilor un canal de vânzare inovator. Aceștia pot vinde direct rezultatele cercetării lor pe piețele descentralizate, evitând comisioanele mari ale publisherilor tradiționali.
Analiza exemplului: Oamenii de știință utilizează platforme precum OpenBazaar pentru a vinde direct rezultatele cercetării, datele experimentale sau instrumentele de cercetare sub formă de NFT-uri. Prin această metodă, ei pot obține nu doar o revenire rapidă a fondurilor, ci și să își promoveze rezultatele de cercetare la nivel global.
四、Provocările și dezvoltarea viitoare a științei descentralizate
4.1 Provocările cu care se confruntă
4.1.1 Maturitatea tehnologiei și infrastructurii
Deși tehnologia blockchain și instrumentele descentralizate evoluează rapid, aplicarea lor în domeniul cercetării se confruntă în continuare cu multe provocări tehnice:
Complexitatea tehnologică
Pentru mulți cercetători, înțelegerea și utilizarea tehnologiilor blockchain, contractelor inteligente etc. poate necesita o anumită bază tehnică. Prin urmare, modul în care cercetătorii pot utiliza ușor aceste tehnologii va fi cheia dezvoltării viitoare a științei descentralizate.
Construcția infrastructurii
Infrastructura platformelor descentralizate mai necesită suport suplimentar. De exemplu, soluțiile de stocare descentralizată necesită o capacitate de stocare mai mare și o eficiență mai ridicată, în timp ce resursele de calcul descentralizate încă nu pot concura cu platformele de cloud computing tradiționale.
4.1.2 Probleme legale și de reglementare
Aplicarea tehnologiei blockchain și a modelului descentralizat se confruntă, de asemenea, cu provocări semnificative în domeniul legal și de reglementare. În special la nivel global, politicile de reglementare pentru criptomonede, finanțarea descentralizată și tehnologia blockchain diferă considerabil între țări, ceea ce face ca colaborarea transnațională și promovarea globală să devină complexe.
Studiu de caz: Europa și Statele Unite au politici de reglementare a criptomonedelor destul de diferite, ceea ce ar putea afecta colaborarea transnațională și fluxul de fonduri în proiectele de cercetare descentralizate.
4.1.3 Acceptarea comunității
Deși știința descentralizată are un potențial uriaș, acceptarea sa de către comunitatea globală de cercetare rămâne incertă. Modurile tradiționale de gândire ale cercetătorilor și instituțiilor academice pot intra în conflict cu cultura deschisă și descentralizată.
Studiu de caz: Deși platformele descentralizate precum Molecule au avut un anumit succes în domeniul cercetării, majoritatea instituțiilor de cercetare tradiționale continuă să prefere utilizarea modelelor tradiționale de finanțare și publicare, lipsindu-se de încrederea și sprijinul adecvat pentru DeSci.
4.2 Oportunități și tendințe viitoare de dezvoltare
4.2.1 Apariția piețelor emergente și a domeniilor de cercetare
DeSci oferă perspective promițătoare în piețele emergente. Odată cu popularizarea tehnologiei blockchain și a criptomonedelor, cercetătorii din țările în dezvoltare vor putea participa mai egal la proiecte de cercetare globale. Aceasta nu doar că va stimula inovația tehnologică globală, dar va promova și redistribuirea resurselor de cercetare la nivel mondial.
4.2.2 Modelul de cercetare colaborativă și reciproc avantajos
În viitor, știința descentralizată va promova colaborarea între cercetătorii din întreaga lume, împărtășind resurse globale prin organizații autonome descentralizate (DAO), rupând astfel limitele naționale și regionale, și promovând colaborarea reciproc avantajoasă în cercetare.
4.2.3 Explorări inovatoare interdisciplinare
Ecosistemul de cercetare descentralizat nu se limitează la domeniul biomedical, ci poate traversa mai multe discipline. Pe măsură ce tehnologia Web3 continuă să se dezvolte, scenariile de aplicare ale științei descentralizate vor deveni tot mai diverse, acoperind domenii precum științele mediului, științele sociale, astronomie și fizică.
五、Concluzie: Transformările revoluționare ale științei descentralizate
Știința descentralizată nu este doar un model tehnologic emergent, ci o revoluție care schimbă fundamental modul de cercetare. Prin combinarea tehnologiilor blockchain, finanțării descentralizate și NFT-urilor, știința descentralizată creează mai multe oportunități pentru cercetători, investitori, instituții academice și întreaga societate.
Deși știința descentralizată se confruntă în continuare cu o serie de provocări tehnice, legale și de acceptare comunitară, potențialul său de dezvoltare este uriaș. Odată cu maturizarea tehnologiei blockchain și a ecosistemului Web3, știința descentralizată are șanse mari să devină noua normalitate în cercetarea globală, conducând inovația și schimbările în domeniul științei.