• Politica fiscală are mai multe forme, inclusiv scutiri de taxe, impozite progresive, taxe uniforme, impozite temporare și impozite bazate pe tranzacții, reflectând strategia economică și prioritățile politice ale fiecărei țări.

  • Există un mare conflict între cerințele guvernului privind veniturile fiscale și temerile investitorilor legate de impozitele prea mari, ceea ce a dus la migrarea capitalului către bursele externe.

  • Pentru a avansa în impozitarea criptomonedelor, este necesară dezvoltarea unei politici echilibrate de colectare a veniturilor pentru a sprijini dezvoltarea sănătoasă a pieței.

1. Tranzacții cu criptomonede și impozite

De la apariția pieței de tranzacționare a criptomonedelor, impozitarea criptomonedelor a fost un subiect de intensă dezbatere. Cu toate acestea, conflictul de bază persistă - cerințele guvernului și ale investitorilor sunt diferite. Guvernul subliniază necesitatea asigurării veniturilor fiscale, în timp ce investitorii se tem că impozitele ridicate vor afecta rentabilitatea.

Cu toate acestea, impozitul este o parte inevitabilă a sistemului capitalist modern și un motor cheie al dezvoltării pieței. În special, se așteaptă ca impozitarea criptomonedelor să pună bazele creșterii pieței prin trei efecte cheie.

În primul rând, poate construi o piață oficială. Exemplele din piața de capital arată că impozitarea profiturilor sau tranzacțiilor este adesea legată de recunoașterea oficială a activelor. Acest lucru ajută la stabilirea unei baze stabile pentru activitatea de piață.

În al doilea rând, poate întări protecția investitorilor. Statele Unite (Legea de protecție a consumatorilor) și Biroul de protecție a consumatorilor (CFPB), înființat în 2010, sunt exemple de reglementare corespunzătoare pentru protejarea investitorilor. Pe piața Web3, limitarea lansării produselor fără distincție și a publicității înșelătoare ajută la prevenirea fraudelor și protejarea drepturilor investitorilor.

În cele din urmă, impozitul poate accelera integrarea criptomonedelor în sistemul financiar existent prin clarificarea statutului juridic al acestora. Această integrare poate îmbunătăți stabilitatea și încrederea pieței.

Cu toate acestea, având în vedere unicitatea pieței criptomonedelor, este dificil să se aștepte efecte pozitive ale impozitului bazându-se doar pe experiențele pieței de capital. Datorită creșterii rapide a criptomonedelor, multe dintre sistemele fiscale actuale sunt criticate ca fiind simple instrumente de extragere a valorii. Aceasta a dus la o tensiune crescândă între guverne și investitori.

În acest context, raportul va analiza sistemul de impozitare a criptomonedelor din principalele țări asiatice. Vor fi analizate cele trei efecte menționate anterior - stabilirea pieței, protecția investitorilor și integrarea sistemului - și modul în care acestea sunt implementate. Prin aceasta, se va oferi o perspectivă echilibrată între punctele de vedere ale investitorilor și guvernului.

2. Analiza comparativă a impozitelor pe criptomonede în principalele piețe asiatice

Sursa: X

Analizând sistemele de impozitare a criptomonedelor din principalele țări asiatice, putem identifica cinci tipuri diferite de politici. Aceste diferențe reflectă structura economică și prioritățile politice ale fiecărei țări.

De exemplu, Singapore nu impune impozitul pe câștigurile de capital și aplică un impozit pe venit de 17% doar atunci când criptomonedele sunt considerate venituri comerciale. Această abordare flexibilă consolidează poziția Singapore ca centru global pentru criptomonede. La fel, Hong Kong consideră o politică de scutire de impozit pe câștigurile din investițiile fondurilor speculative și ale birourilor de gestionare a patrimoniului familial, sporind astfel atractivitatea pentru investitorii instituționali.

În comparație, Japonia impune o rată de impozitare mare de 55%, concentrându-se pe descurajarea activităților speculative. Cu toate acestea, Japonia ia în considerare propunerea de a reduce rata impozitului la 20%, ceea ce ar putea indica o posibilă schimbare în modul actual de impozitare a criptomonedelor.

2.1. Țări cu accent pe scutirea de taxe: Singapore, Hong Kong, Malaezia

Principalele centre financiare din Asia, cum ar fi Singapore, Hong Kong și Malaezia, adoptă politici de scutire de impozit pe câștigurile de capital pe criptomonede, ceea ce este în conformitate cu strategiile economice pe termen lung ale acestor țări.

Politicile de scutire de taxe din aceste țări sunt în concordanță cu cadrul lor financiar tradițional. Istoric, ele au atras capitalul global prin rate scăzute ale impozitelor, inclusiv prin scutirea de impozit pe câștigurile de capital pentru investițiile în acțiuni. Menținerea acestei poziții față de criptomonede demonstrează consistența politicii și un angajament clar față de principiile economice.

Această strategie a avut rezultate semnificative. De exemplu, Singapore a devenit în 2021 cel mai mare centru de tranzacționare criptomonedă din Asia. Datorită absenței povării fiscale asupra profiturilor din investiții, investitorii au participat activ pe această piață, accelerând astfel creșterea sa.

Cu toate acestea, politica de scutire de taxe nu este fără limitări. Principalele provocări includ riscurile de supraîncălzire speculativă și scăderea veniturilor fiscale directe pentru guvern. Aceste țări iau măsuri alternative pentru a aborda aceste probleme. Ele asigură veniturile fiscale indirecte prin dezvoltarea industriei serviciilor financiare și mențin stabilitatea pieței prin reglementarea strictă a burselor și instituțiilor financiare.

2.2. Țări cu sistem de impozitare progresivă: Japonia și Thailanda

Japonia și Thailanda impun o rată de impozitare progresivă mare pe profiturile din tranzacțiile cu criptomonede. Această politică reflectă un obiectiv social mai larg de 'redistribuire a bogăției' prin impozitarea grupurilor cu venituri mari. În Japonia, rata maximă este de 55%, conform politicilor pentru activele financiare tradiționale.

Cu toate acestea, o rată atât de mare a impozitului prezintă și dezavantaje semnificative. Cea mai evidentă problemă este „migrarea capitalului”, investitorii transferând activele în zone fără impozit, cum ar fi Singapore, Hong Kong sau Dubai. De asemenea, există îngrijorări că povara fiscală grea ar putea descuraja creșterea pieței. Autoritățile de reglementare monitorizează cu atenție feedback-ul pieței.

2.3. Țări cu rată de impozitare uniformă: India

Sursa: ISH News Youtube

India impune o rată de impozitare uniformă de 30% pe profiturile din tranzacțiile cu criptomonede. Această abordare se deosebește de sistemul progresiv adoptat de piețele financiare tradiționale, reflectând alegerea strategică a Indiei de a atinge două obiective cheie: eficiența administrativă și transparența pieței.

Politica de rată de impozitare uniformă din India a generat câteva efecte semnificative. În primul rând, sistemul fiscal este simplu și clar, reducând povara administrativă pentru contribuabili și autoritățile fiscale. În plus, aplicarea aceleași rate de impozitare pentru toate tranzacțiile reduce la minimum strategiile de evaziune fiscală, cum ar fi divizarea sau evitarea tranzacțiilor.

Cu toate acestea, sistemul de impozitare uniformă are și limitări evidente. Cea mai mare îngrijorare este că acesta poate descuraja micii investitori să intre pe piață. Chiar și profiturile modeste sunt supuse unei rate mari de impozitare de 30%, ceea ce reprezintă o povară grea pentru investitorii mici. În plus, aplicarea aceleași rate de impozitare atât pentru grupurile cu venituri mari, cât și pentru cele cu venituri mici ridică semne de întrebare cu privire la echitatea fiscală.

Guvernul indian a recunoscut aceste probleme și acum explorează soluții. Măsurile propuse includ reducerea impozitelor pentru tranzacții mici sau oferirea de stimulente pentru deținătorii pe termen lung. Aceste eforturi vizează păstrarea beneficiilor sistemului de impozitare uniformă, promovând în același timp o creștere echilibrată a pieței.

2.4. Abordarea tranzitorie: Coreea de Sud

Sursa: Jingxiang News

Coreea de Sud adoptă o abordare prudentă față de impozitarea criptomonedelor, reflectând incertitudinea ridicată a pieței criptomonedelor. Un exemplu notabil este amânarea impozitului pe veniturile din investiții financiare, prevăzut pentru 2021, până în 2025. Implementarea impozitării criptomonedelor a fost, de asemenea, amânată până în 2027.

Această abordare tranzitorie are avantaje evidente. Permite pieței să crească organic, oferind în același timp timp pentru a observa rezultatele politicilor altor țări și tendințele globale de reglementare. Prin studierea cazurilor din Japonia și Singapore, Coreea de Sud își propune să stabilească ulterior un cadru fiscal optimizat.

Dar această abordare are și provocările sale. De asemenea, lipsa unui sistem fiscal clar poate provoca confuzie pe piață, crescând riscurile de supraîncălzire speculativă. În plus, din cauza lipsei infrastructurii de reglementare, protecția investitorilor ar putea fi afectată, ceea ce ar putea împiedica dezvoltarea pe termen lung a pieței.

2.5. Impozite bazate pe tranzacții: Indonezia

Indonezia a implementat un sistem unic de impozitare bazat pe tranzacții, diferit de alte țări asiatice. Acest sistem impune un impozit pe venit de 0,1% pentru tranzacții și un impozit pe valoarea adăugată (TVA) de 0,11%. Politica a fost introdusă în mai 2022 și face parte dintr-o reformă mai amplă de modernizare a pieței financiare din Indonezia.

Impozitul pe tranzacții crește transparența pieței prin aplicarea unei rate de impozitare uniforme și scăzute pentru toate tranzacțiile, simplificarea procedurilor și încurajarea utilizării burselor autorizate. De la implementare, volumul de tranzacții pe aceste burse a crescut.

Dar această politică are și limitări. Similar cu India, rata uniformă de impozitare pune o povară excesivă pe comercianții mici. Pentru cei care tranzacționează frecvent, costurile fiscale cumulative pot fi foarte mari, ceea ce ridică îngrijorări legate de scăderea lichidității pieței.

Guvernul indonezian este conștient de aceste provocări și planifică să îmbunătățească politica în funcție de feedback-ul pieței. Măsurile luate în considerare includ reducerea impozitelor pentru tranzacții mici și oferirea de stimulente pentru investiții pe termen lung. Aceste ajustări vizează păstrarea avantajelor impozitelor bazate pe tranzacții, abordând în același timp insuficiențele acestora.

3. Conflicte între investitori și guvern

Deși sistemele fiscale ale țărilor sunt diferite, conflictele dintre guverne și investitori în ceea ce privește impozitarea criptomonedelor rămân o problemă comună. Aceste conflicte nu provin doar din acțiunile de impozitare, ci și din diferențele fundamentale în percepția activelor digitale. Natura acestui conflict variază în funcție de politicile fiscale ale fiecărei țări.

Guvernele din întreaga lume văd profiturile din tranzacțiile cu criptomonede ca pe o nouă sursă de venituri fiscale. În special, din cauza pandemiei COVID-19 care a amplificat deficitul fiscal, creșterea rapidă a pieței criptomonedelor a devenit un mijloc atractiv pentru obținerea de venituri stabile. De exemplu, Japonia aplică un sistem de impozitare progresivă cu rate de până la 55%, iar India are o rată uniformă de 30%, ambele evidențiind presiunea puternică a guvernului pentru impozitare.

Sursa: GMB Labs

Din perspectiva investitorilor, impozitarea excesivă este percepută ca un obstacol în calea creșterii pieței. Rata mai mare a impozitelor, combinată cu povara fiscală cumulativă generată de tranzacțiile frecvente, împiedică activitățile de investiții. Prin urmare, migrarea capitalului a devenit o problemă majoră. Mulți investitori își transferă activele către platforme externe precum Binance sau se mută în jurisdicții fără impozit, cum ar fi Singapore și Hong Kong. Acest lucru sugerează că eforturile guvernului de a asigura veniturile fiscale ar putea avea efectul opus.

În unele cazuri, guvernul se concentrează doar pe colectarea impozitelor, fără a implementa politici care să sprijine dezvoltarea pieței, ceea ce intensifică tensiunea, deoarece investitorii consideră că această abordare este prea restrictivă și pe termen scurt.

Găsirea unui nou echilibru între guvern și investitori devine din ce în ce mai importantă. Soluțiile necesită mai mult decât simple ajustări fiscale. Ele necesită dezvoltarea de politici inovatoare care să sprijine creșterea sănătoasă a pieței și să asigure totodată veniturile fiscale adecvate. Realizarea acestui echilibru va fi o provocare politică cheie cu care se va confrunta guvernul în următorii ani.

4. Politici de revitalizare a pieței la nivel național și strategii de activare

Impozitarea criptomonedelor are un impact dublu asupra dezvoltării pieței. Deși unele țări o folosesc ca o oportunitate de institutionalizare și creștere a pieței, alte țări se confruntă cu stagnarea pieței și migrarea talentelor din cauza politicilor fiscale stricte.

Singapore este un exemplu de succes în activarea pieței. Singapore încurajează inovația prin scutirea de impozit pe câștigurile de capital și prin sprijin sistematic pentru companiile blockchain, precum și prin funcționarea sandbox-ului de reglementare. Această abordare cuprinzătoare îmb strengthen position as the leading cryptocurrency center in Asia.

Hong Kong implementează, de asemenea, o strategie activă de dezvoltare a pieței. În timp ce menține politica de scutire de impozit pentru investitorii individuali, Hong Kong își extinde cadrul de licențiere pentru companiile de gestionare a activelor digitale. Este de remarcat faptul că, începând cu 2024, Hong Kong va permite investitorilor instituționali calificați să tranzacționeze ETF-uri pe criptomonede, extinzând astfel participarea pe piață.

Pe de altă parte, politicile fiscale stricte ale unor țări au devenit o barieră pentru creșterea pieței. Rata mare a impozitelor și reglementările complexe îi determină pe investitori să își transfere activele în străinătate, ceea ce duce la migrarea companiilor inovatoare și a talentelor specializate. Acest lucru a stârnit îngrijorări cu privire la diminuarea competitivității pe termen lung a acestor țări în domeniul finanțelor digitale.

În cele din urmă, succesul politicii de impozitare a criptomonedelor depinde de echilibrul cu dezvoltarea pieței. Pe lângă asigurarea veniturilor fiscale pe termen scurt, guvernul trebuie să ia în considerare cum să cultive un ecosistem de piață sănătos și durabil. Privind spre viitor, țările trebuie să își ajusteze constant politicile pentru a realiza acest echilibru esențial.

5. Concluzie

Impozitarea criptomonedelor este un pas inevitabil în dezvoltarea pieței activelor digitale. Cu toate acestea, efectele stabilizatoare ale impozitelor necesită o reevaluare atentă. Unii consideră că impozitul pe tranzacții poate descuraja tranzacțiile speculative și reduce volatilitatea pieței, dar cazurile istorice arată că aceste efecte sunt adesea greu de realizat.

Un exemplu semnificativ este Suedia din 1986. Când impozitul pe tranzacții financiare a fost crescut de la 50 de puncte de bază la 100 de puncte de bază, o mare parte din tranzacțiile cu acțiuni s-au mutat pe piața din Marea Britanie. Mai exact, 60% din volumul tranzacțiilor a acestor 11 acțiuni majore suedeze s-a mutat pe piața din Londra, evidențiind consecințele neprevăzute ale unei politici fiscale ineficiente.

Atât guvernul, cât și investitorii trebuie să evalueze cu seriozitate impactul real al impozitelor. Guvernul nu ar trebui să se concentreze doar pe veniturile fiscale simple, ci să se concentreze pe cultivarea unui mediu de piață sănătos și durabil. Investitorii ar trebui să considere impozitele ca o oportunitate de a institutionaliza piața, pentru a promova un mediu de investiții mai stabil și mai matur.

În cele din urmă, succesul impozitării criptomonedelor depinde de capacitatea guvernului și a participanților la piață de a găsi o modalitate de echilibrare. Aceasta nu este doar o problemă de ajustare a ratelor de impozitare, ci o provocare cheie care va determina direcția și dezvoltarea pe termen lung a pieței activelor digitale.

Link original: https://reports.tiger-research.com/p/cryptocurrency-taxation-in-asia-bullish-eng