Scris de: Mario Laul

Traducere: Luffy, Foresight News

Baza blockchain-urilor publice a fost pusă de hackerii în criptografie. Deși industria criptomonedelor va da naștere inevitabil unei varietăți de idei și practici, principiile precum descentralizarea, software-ul open-source, securitatea criptografică, confidențialitatea și suveranitatea autonomă sunt fundamentul celor mai disruptive realizări ale sale. Dar există o problemă, din cauza lipsei unui cadru de reglementare care să promoveze inovația și să legalizeze blockchain-ul ca infrastructură cu funcții unice, antreprenorii în criptomonede se confruntă cu o alegere dificilă: să rămână fervenți puriști, complicându-și astfel structura și operațiunile proiectelor, sau să compromită idealele inițiale pentru a obține sprijinul autorităților de reglementare și o adoptare mai tradițională. O numesc dilema antreprenorilor în criptomonede.

De la începuturile sale, blockchain-ul a fost asociat cu ambiții mari: separarea banilor de stat, plăți globale fără cenzură și rețele de coordonare, servicii software fără puncte unice de eșec și forme complet noi de organizare și guvernare digitale. Propagarea acestei ambiții revoluționare necesită un mediu special; în cazul criptomonedelor, urmările crizei financiare globale și evoluția datelor și modelelor de afaceri ale marilor companii tehnologice au oferit aceste medii. Adăugând la aceasta adoptarea globală a tehnologiilor digitale și mecanismele de stimulare încorporate ale token-urilor, criptomonedele au avut o cale aproape perfectă în dezvoltarea timpurie a ecosistemului. De atunci, creșterea capitalului social și financiar al rețelelor blockchain individuale și a întregului sector a făcut din criptomonede o forță de neglijat, iar rolul său proeminent în alegerile prezidențiale din 2024 din SUA este o dovadă clară.

Ambiția revoluționară necesită, de asemenea, curaj și naivitate. Orice încercare de a submina structurile sociale (în special cele bazate pe lege) se încheie adesea cu eșec. Criptomonedele valorifică nemulțumirea publicului și își îndreaptă atenția împotriva instituțiilor actuale, dar această atitudine este întotdeauna greu de armonizat cu obiectivul de a construi platforme digitale care să servească o mare bază de utilizatori la nivel global. De asemenea, tranzacțiile bazate pe blockchain ocolesc cerințele de reglementare ale operatorilor de infrastructură de bază sau ale comercianților din diverse jurisdicții, ceea ce le face vulnerabile la acțiunile agențiilor de aplicare a legii locale. Prețul final al creșterii criptomonedelor este reglementarea statutului și tot ce aduce aceasta cu sine. Parafoazând o zicală: s-ar putea să nu fii interesat de guvern, dar guvernul este interesat de tine.

Deși majoritatea conținutului de reglementare rămâne în schimbare, acesta este tocmai ceea ce vedem în practică. De la impozitarea activităților legate de criptomonede și clasificarea activelor tokenize, până la implementarea regulilor anti-spălare de bani / anti-finantare a terorismului și stabilirea responsabilității legale în guvernarea DAO, criptomonedele sunt treptat incluse în sistemul de reglementare existent, centrat pe jurisdicțiile naționale. Cu toate acestea, mai important este că acest proces include și stabilirea de noi precedenturi legale și cadre de reglementare, care reprezintă principalul câmp de bătălie pentru a asigura că valoarea inițială a criptomonedelor nu este distrusă în luptele ideologice și politice, lupte care vor decide echilibrul de putere între toate părțile interesate implicate. Dilema antreprenorilor de criptomonede există deoarece, la fel ca orice activitate inovatoare care ar putea avea un impact profund, procesul de legalizare este lent și plin de controverse. Pentru criptomonede, acest lucru este deosebit de provocator, deoarece comportamentul unor profesioniști rău intenționați a dus la o serie de neînțelegeri din partea publicului despre industrie.

Un alt factor demn de subliniat este integrarea tot mai mare a tehnologiei blockchain cu modelele de afaceri și financiare mai tradiționale. Pentru cei care văd criptomonedele ca un sistem paralel destinat să concureze sau să înlocuiască instituțiile tradiționale, estomparea granițelor între cele două este sursa disonanței cognitive și a conflictelor interne. Pentru alții, aceasta este un semn de succes și singura cale sustenabilă prin care blockchain devine o infrastructură de importanță sistemică. Pe măsură ce industria criptomonedelor se maturizează și riscurile scad, constructorii, operatorii și utilizatorii vor crește și se vor diversifica. Deși acest lucru face ca criptomonedele să fie o piață atractivă pentru afacerile tradiționale, depășind propoziția inițială de valoare, va amplifica și mai mult ambiguitatea narațiunii criptomonedelor, mai ales dacă este combinată cu diverse forme de infrastructură controlată de instituții. Aceasta reprezintă o amenințare pe termen lung, care va crește proporțional cu adoptarea continuă a criptomonedelor.

Atunci, cum putem descrie în mod adecvat relevanța dilemei antreprenorilor în criptomonede pe măsură ce blockchain-urile publice intră în următoarea etapă a curbei de adoptare? Pe de o parte, succesul mainstream al criptomonedelor pare să depindă mai mult de integrarea strânsă cu sistemele existente, decât de menținerea unei idei idealizate și cuprinzătoare de descentralizare. Acceptarea că majoritatea „proiectelor criptografice” vor fuziona în cele din urmă cu afacerile tradiționale sau cu planurile de software open-source, sau că majoritatea utilizatorilor de blockchain nu sunt puțin probabil să internalizeze spiritul hacker-ului în criptografie până la a deveni principalul factor care ghidează alegerile lor de consum, nu este o blasfemie. În cele din urmă, descentralizarea nu ar trebui să aibă beneficii speciale, iar companiile centralizate care folosesc și operează blockchain-uri publice nu ar trebui să fie controversate, cel puțin atâta timp cât aceste sisteme rămân deschise, verificabile și mai rezistente decât alte alternative. Așadar, odată ce statutul de reglementare al criptomonedelor este clarificat, această dilemă devine irelevantă pentru majoritatea antreprenorilor.

Cu toate acestea, a concluziona că viziunea inițială s-a încheiat ar fi o greșeală. Tehnologiile precum roboții autonomi și inteligența artificială aduc noi provocări profunde în cadrul revoluției digitale, iar cererea pentru servicii puternice de calcul și gestionare a informațiilor nu a fost niciodată atât de urgentă. Blockchain-ul, ca platformă de inovație, poate oferi alternative la sistemele vechi, vulnerabile la corupție, supraveghere masivă și puncte unice de eșec, dar blockchain-ul poate exista în mod sustenabil doar atunci când un număr semnificativ de antreprenori și susținători se angajează pe calea dificilă de a construi sisteme cu adevărat descentralizate, care să îmbunătățească confidențialitatea și să fie rezistente la cenzură. Deși succesul comercial al criptomonedelor nu mai depinde de aceasta, moștenirea lor socială pe termen lung depinde cu siguranță de ea.