AI vs Crypto: Ce ar alege filosofii?

Redactat de: Elena & ChaGPT

Traducere / Organizare: MetaCat

AI și Crypto, ca două tehnologii revoluționare, au stârnit o atenție largă din partea diverselor domenii. Ele nu doar că promovează inovația în domeniul tehnologic, ci și generează reflecții filosofice. Atitudinile față de AI și Crypto variază între diferitele gândiri filosofice, de la raționamentele filozofice occidentale la intuițiile și conceptele de libertate din filosofia orientală, oferind perspective bogate pentru a examina aceste două tehnologii. Iată o discuție asupra opiniilor unor filosofi occidentali și orientali, analizând cum văd aceștia AI și Crypto.

Opiniile filosofilor occidentali

Socrate: AI (dar cu prudență față de sofism)

Socrate își promovează filosofia prin metoda sa de întrebări și răspunsuri, concentrându-se pe rațiune și moralitate. În ceea ce privește AI, el ar putea aprecia potențialul său, dar ar fi, de asemenea, prudent față de accentul excesiv pe funcționalitate, care ar putea duce la abuzuri tehnologice asemănătoare sofismului. Sistemele AI pot simula gândirea umană, dar natura lor este lipsită de etică, ceea ce ar putea contrazice cerințele lui Socrate în căutarea moralității și înțelepciunii. Prin urmare, el ar fi mai predispus să sprijine AI în generația de reflecție profundă în domeniul moral și filosofic, mai degrabă decât să devină un instrument de „sofism” utilitar.

Aristotel: Crypto (opunându-se RLHF-ului AI)

Etica lui Aristotel susține cultivarea virtuții prin practică și rațiune, teoria sa despre „medie de aur” subliniază echilibrul și ordinea naturală. În ceea ce privește AI, în special AI antrenată prin învățare prin întărire (RLHF), el ar putea avea o atitudine de opoziție. Aristotel subliniază combinația între „înțelepciunea practică” și „rațiune”, iar dacă procesul de antrenare AI depinde prea mult de intervenția umană (de exemplu, RLHF), ar putea devia de la echilibrul natural și înțelepciune, afectându-i moralitatea. Prin urmare, Aristotel ar putea sprijini mai mult caracteristica descentralizată a Crypto, care se aliniază cu promovarea „legilor naturii”.

Descartes: AI (prin antrenamentul RLHF)

Cogito, ergo sum al lui Descartes consideră rațiunea și gândirea ca fiind fundamentul existenței umane. El ar putea avea o atitudine favorabilă față de AI, în special pentru că aceasta imită gândirea și procesele cognitive umane prin antrenamentul RLHF. Descartes consideră că abilitatea de rațiune și gândire este cheia definirii umanității, iar AI, dacă poate imita această rațiune pentru auto-învățare și evoluție, ar fi o extensie a existenței și cunoașterii umane. Așadar, Descartes ar putea considera AI ca o extensie naturală a rațiunii și gândirii, demnă de urmărit.

Voltaire: Crypto (apreciez dezbaterile și natura sa contraculturală)

Voltaire este cunoscut pentru critica sa la adresa autorității și promovarea gândirii libere. El ar putea fi atras de caracterul descentralizat și anti-sistem al Crypto. Crypto, ca o provocare la adresa sistemelor tradiționale financiare și politice, are o puternică coloratură contraculturală și liberală, care se aliniază perfect cu spiritul de libertate personală și opoziție față de despotism pe care Voltaire îl prețuiește. Deși AI poate contribui, de asemenea, la progresul social, centralizarea și controlul său ar putea să nu fie în conformitate cu libertatea și independența pe care Voltaire le așteaptă.

Leibniz: AI (rolul său de „Dumnezeu”)

Filozofia lui Leibniz subliniază armonia și scopul universului. El ar putea fi foarte interesat de AI, în special de modul în care AI poate gestiona probleme complexe prin logica eficientă și algoritmi, făcând lumea mai ordonată. Leibniz a propus în (monadologie) că universul este compus din monade (entități microscopice) și că fiecare monadă are un scop și o acțiune interioară. Existența AI ar putea fi văzută ca o extensie a „înțelepciunii” umane, ajutându-i pe oameni să „trăiască conform conceptelor viitoare” în conformitate cu teleologia lui Leibniz.

Kant: Crypto (refuzul ignoranței AI față de sublimul universal)

Etica lui Kant subliniază „rațiunea practică” și „legea morală”. În ceea ce privește AI, el ar putea avea o atitudine prudentă, mai ales când AI ignoră cerințele universale și sublime ale moralității. Kant consideră că comportamentul moral trebuie să respecte principiile universalizării, iar algoritmii și deciziile AI-ului ar putea să nu urmeze această lege universală, mai ales atunci când se bazează pe date și decizii utilitariste. Prin urmare, Kant ar putea fi mai predispus să sprijine Crypto, în special caracteristica sa descentralizată, care poate menține mai bine principiile morale și libertatea umană.

Nietzsche: Crypto (formalizarea întoarcerii eterne)

Filozofia lui Nietzsche despre „întoarcerea eternă” subliniază renașterea și schimbarea continuă a vieții, el susține depășirea moralității tradiționale și limitelor umane, căutând libertatea și creativitatea individuală. În ceea ce privește Crypto, Nietzsche ar putea fi atras de caracteristica sa descentralizată, considerând Crypto o răsturnare și o remodelare radicală a valorilor tradiționale, în conformitate cu înțelegerea sa a filozofiei „întoarcerii eterne”. Artificialitatea și raționalitatea AI-ului ar putea să nu fie suficiente pentru a satisface aprecierea lui Nietzsche pentru puterea vieții și creativitate, astfel că Crypto ar putea fi mai aliniat cu valorile sale.

Wittgenstein: AI (automatizarea și rotirea limbajului)

Filozofia limbajului lui Wittgenstein subliniază utilizarea limbajului și construirea semnificației. El consideră că limbajul nu este doar un instrument care reflectă lumea, ci și că el însuși creează semnificația lumii. Progresele AI în înțelegerea semantică și procesarea limbajului, în special generarea și rotirea automată a modelelor de limbaj, ar putea interesa pe Wittgenstein. AI poate „roti” cuvintele prin generarea automată a limbajului, schimbând modul de exprimare al lumii, conform înțelegerii sale dinamice a limbajului. Prin urmare, Wittgenstein ar putea sprijini AI, în special atunci când aceasta poate stimula inovația în gândirea și limbajul uman.

Perspectiva filosofilor orientali

Laozi: Crypto (nențelesul în conducere)

Laozi promovează „nențelesul” și subliniază natura, libertatea și lipsa dorinței în filozofia sa. În ceea ce privește AI, el ar putea avea o atitudine prudentă sau chiar de opoziție, considerând că centralizarea și intervenția excesivă ar putea contrazice principiul „nențelesului”. În contrast, caracteristica descentralizată a Crypto se aliniază mai bine cu conceptele lui Laozi despre „legi ale naturii” și „libertate”. Crypto, prin eliminarea intermediarilor și controlului autoritar, permite indivizilor să fie mai liberi, ceea ce este în conformitate cu filosofia lui Laozi. Prin urmare, Laozi este mai predispus să sprijine Crypto.

Zhuangzi: Crypto (libertate și detașare)

Zhuangzi subliniază libertatea, detașarea și nențelesul, filozofia sa căutând să evadeze constrângerile externe și prejudecățile. În ceea ce privește centralizarea și regulile AI, Zhuangzi ar putea fi nemulțumit, deoarece acestea limitează libertatea și naturalitatea umanității. În schimb, caracterul descentralizat și natura anti-tradițională a Crypto se aliniază mai bine cu căutarea lui Zhuangzi pentru libertate. Prin urmare, Zhuangzi tinde să sprijine Crypto, considerând că aceasta poate ajuta umanitatea să evadeze constrângerile tradiționale și să revină la natură.

Confucius: AI (îngrijorat de moralitate și armonie)

Confucius promovează „umanitatea”, accentuând dragostea și îngrijirea între oameni și punând un accent deosebit pe ordinea socială și normele morale. Din perspectiva lui Confucius, dacă AI poate promova armonia și dezvoltarea morală în societatea umană, îmbunătățind cultivarea morală și înțelepciunea indivizilor, sporind responsabilitatea socială, atunci aceasta ar fi benefică. El consideră că educația este cheia progresului moral al umanității; aplicarea AI în acest sens, dacă poate ajuta oamenii să își îmbunătățească cultivarea morală, este în conformitate cu spiritul „umanității”. Totuși, Confucius ar fi, de asemenea, prudent față de riscurile etice pe care tehnologia AI le-ar putea aduce, în special atunci când accentuează eficiența și utilitarismul în detrimentul relațiilor emoționale și morale dintre oameni. Dacă dezvoltarea AI ignoră îngrijirea umană sau distruge relațiile sociale, Confucius va ridica întrebări în acest sens. Prin urmare, el sprijină aplicarea AI, dar cu condiția ca aceasta să susțină creșterea morală a oamenilor și ordinea socială, nu doar să urmărească eficiența sau profitul.

Zenul (Hui Neng): Crypto (libertate interioară și intuiție)

Zenul, prin Hui Neng, promovează iluminarea instantanee și intuiția, considerând că prin libertatea interioară și iluminarea se poate depăși constrângerile externe. Zenul accentuează non-raționalitatea și experiența directă, iar raționalitatea și regulile AI-ului ar putea intra în conflict cu filosofia zen. În contrast, Crypto, ca tehnologie descentralizată, permite oamenilor să scape de constrângerile structurilor de putere tradiționale, fiind în conformitate cu căutarea zenului pentru libertate și eliberare. Prin urmare, zenul ar putea fi mai predispus să sprijine Crypto.

Buddhism (Nāgārjuna): Crypto (conceptul de vid și descentralizare)

Conceptul de „vid” din budism subliniază impermanența și non-eul, având asemănări cu ideea de descentralizare a criptomonedelor. Mecanismul descentralizat al Crypto elimină structurile de putere centralizate, fiind în conformitate cu înțelegerea budistă a „vidului”, care consideră că toate lucrurile sunt fluide și impermanente. Caracteristica centralizată a inteligenței artificiale și căutarea controlului ar putea intra în conflict cu principiile fundamentale ale budismului. Prin urmare, susținătorii filozofiei budiste, în special Nāgārjuna, ar putea fi mai predispuși să sprijine Crypto.

Filozofia indiană: AI (sprijină progresul înțelepciunii și autocunoașterii)

În filosofia indiană, „înțelepciunea” și „autocunoașterea” au o importanță deosebită. Ideile din „yoga” și „meditație” subliniază importanța cunoașterii de sine și a universului prin cultivarea interioară și iluminare. În această filozofie, potențialul AI poate fi folosit pentru a accelera autocunoașterea umană și explorarea înțelepciunii interioare, în special în domeniile psihologiei, meditației și dezvoltării spirituale.

AI poate oferi învățare personalizată și suport psihologic, ajutând indivizii să se înțeleagă mai bine, promovând astfel procesul de „înțelepciune” și „eliberare”. În plus, AI în analiza conștiinței umane și a structurii cognitive ar putea oferi noi perspective asupra problemelor „eu” și „non-eu” din filosofia indiană.

Wang Yangming: AI (unitatea cunoașterii și acțiunii)

Nucleul filozofiei lui Wang Yangming este „unitatea cunoașterii și acțiunii”, el susține unitatea dintre cunoaștere și acțiune și subliniază iluminarea interioară. În această viziune, AI ar putea fi văzut ca un instrument care ajută oamenii să se cunoască mai bine și să-și îmbunătățească comportamentul. AI poate ajuta indivizii să obțină înțelepciune în practică prin învățare profundă și mecanisme de feedback, realizând astfel unitatea cunoașterii și acțiunii.

Gândirea lui Wang Yangming subliniază cultivarea morală în practică; dacă AI poate juca un rol activ în acest proces, ajutând oamenii să înțeleagă și să aplice comportamentele morale, el ar putea considera AI ca fiind o aplicație conformă cu „unitatea cunoașterii și acțiunii”. În același timp, aplicarea AI în educație, psihologie, etică și alte domenii poate ajuta indivizii să reflecteze și să crească continuu în acțiuni, ceea ce este în conformitate cu spiritul filosofic al lui Wang Yangming.

Concluzie

Indiferent dacă este vorba despre raționamentul din filosofia occidentală sau despre conceptele de libertate și natură din filosofia orientală, AI și Crypto, ca două teme de actualitate, au o legătură profundă cu gândirea filozofică tradițională. Filozofii occidentali, precum Socrate, Aristotel, Leibniz etc., care sprijină AI, se bazează mai mult pe potențialul său de rațiune și înțelepciune, în timp ce Voltaire, Nietzsche etc. tind să sprijine caracterul descentralizat și anti-sistem al Crypto. Filozofii orientali, precum Laozi, Zhuangzi, Zen etc., sunt mai înclinați să sprijine Crypto pentru libertatea și natura sa, în timp ce Confucius, Wang Yangming etc. ar putea recunoaște rolul AI în îmbunătățirea rațiunii și înțelepciunii.

Indiferent de circumstanțe, dezvoltarea și aplicarea AI și Crypto sunt rezultatul interacțiunii între progresul tehnologic și reflecția filosofică. În diferite culturi și fundamente filosofice, schimbările sociale și impactul moral pe care acestea le aduc merită o explorare și o reflecție aprofundată.