Autor: William M. Peaster, Bankless
Compilat de: Bai Shui, Jinse Finance
În 2014, fondatorul Ethereum, Vitalik Buterin, a început să se gândească la agenți autonomi și DAO-uri, când acest lucru era încă un vis îndepărtat pentru majoritatea oamenilor din lume.
În viziunea sa timpurie, așa cum a descris în (DAO, DAC, DA etc.: ghid de termeni incomplet), DAO a fost o entitate descentralizată, „automatizarea la centru, oamenii la margine” – o organizație care se bazează pe cod în loc de ierarhii umane pentru a menține eficiența și transparența.
După zece ani, Jesse Walden de la Variant tocmai a publicat „DAO 2.0”, reflectând asupra evoluției DAO în practică de la lucrările timpurii ale lui Vitalik.
Într-un cuvânt, Walden subliniază că prima val de DAO a fost adesea similar cu cooperativele, adică organizații digitale centrate pe oameni, fără a accentua automatizarea.
Cu toate acestea, Walden continuă să creadă că progresele recente în inteligență artificială – în special modelele de limbaj mari (LLM) și modelele generative – au acum potențialul de a realiza mai bine descentralizarea autonomă prevăzută de Vitalik acum zece ani.
Cu toate acestea, pe măsură ce experimentele DAO adoptă din ce în ce mai mult agenți de inteligență artificială, ne vom confrunta cu noi influențe și probleme. Să ne uităm mai departe la cele cinci domenii cheie cu care DAO-urile trebuie să se confrunte atunci când integrează inteligența artificială în abordările lor.
Transformarea guvernării
În cadrul inițial al lui Vitalik, DAO-urile au fost concepute pentru a reduce dependența de deciziile umane ierarhice prin codificarea regulilor de guvernare pe blockchain.
Inițial, oamenii erau încă „la margine”, dar erau esențiali pentru judecăți complexe. În lumea DAO 2.0 descrisă de Walden, oamenii rămân pe margine – oferind capital și direcție strategică – dar centrul puterii devine treptat non-uman.
Această dinamică va redefini guvernanța multor DAO. Vom continua să vedem alianțe umane care negociază și votează rezultatele, dar diferitele decizii operaționale vor fi tot mai mult ghidate de modelele de învățare ale inteligenței artificiale. În prezent, cum să realizăm acest echilibru rămâne o problemă nerezolvată și un spațiu de design.
Minimizarea deviațiilor modelului
Viziunea timpurie a DAO-urilor a avut ca scop compensarea prejudecăților umane, corupției și ineficienței prin cod transparent și imuabil.
Acum, o provocare cheie este trecerea de la deciziile umane nesigure la asigurarea că agenții inteligenței artificiale „rămân aliniați” cu obiectivele DAO-ului. Principala vulnerabilitate aici nu mai este conspirația umană, ci devierea modelului: riscul ca DAO-urile conduse de inteligență artificială să optimizeze pentru metrici sau comportamente care se abată de la rezultatele așteptate de oameni.
În paradigma DAO 2.0, această problemă de consistență (inițial o chestiune filosofică în cercul de securitate al inteligenței artificiale) s-a transformat într-o problemă practică în domeniul economic și al guvernării.
Pentru DAO-urile de astăzi care încearcă instrumente fundamentale de inteligență artificială, aceasta poate să nu fie o problemă primordială, dar pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai avansate și se integrează mai profund în structurile de guvernare descentralizată, se așteaptă să devină un domeniu principal de examinare și rafinare.
Noua suprafață de atac
Gândiți-vă la competiția recentă Freysa, în care omul p0pular.eth a păcălit agentul AI Freysa să înțeleagă greșit funcția sa „approveTransfer”, câștigând astfel un premiu de 47.000 de dolari în ETH.
Deși Freysa are măsuri de protecție încorporate - instructând clar să nu se trimită premii - creativitatea umană a depășit în cele din urmă modelul, folosind interacțiunea dintre sugestii și logica codului, până când inteligența artificială a eliberat fonduri.
Această primă competiție subliniază că, pe măsură ce DAO se integrează în modele de inteligență artificială mai complexe, acestea vor moșteni, de asemenea, noi suprafețe de atac. Așa cum Vitalik s-a temut de conspirația umană în DA sau DAO, acum DAO 2.0 trebuie să ia în considerare intrările ostile la datele de antrenament AI sau atacurile de inginerie în timp real.
Manipularea procesului de raționare al masterului legii, furnizarea de date înșelătoare pe blockchain sau influențarea subtilă a parametrilor săi ar putea deveni o nouă formă de „preluare a guvernării”, în care câmpul de luptă va trece de la atacuri prin votul majoritar uman la forme mai subtile și complexe de utilizare a inteligenței artificiale.
Noi probleme de centralizare
Evoluția DAO 2.0 va transfera puterea importantă celor care creează, antrenează și controlează modelele de inteligență artificială subiacente ale DAO-ului, iar această dinamică ar putea duce la noi forme de puncte de blocaj centralizate.
Desigur, antrenarea și menținerea modelelor avansate de inteligență artificială necesită expertiză și infrastructură specializată, așa că în unele organizații viitoare vom vedea că direcția este aparent în mâinile comunității, dar de fapt în mâinile experților calificați.
Este de înțeles. Dar privind spre viitor, va fi interesant să urmărim cum DAO-urile care experimentează AI răspund la probleme precum actualizările modelului, ajustările de parametri și configurațiile hardware.
Strategie și roluri operaționale strategice și suport comunitar
Distincția lui Walden între „strategii și operațiuni” sugerează un echilibru pe termen lung: inteligența artificială poate gestiona sarcinile zilnice ale DAO-ului, în timp ce oamenii vor oferi direcție strategică.
Cu toate acestea, pe măsură ce modelele de inteligență artificială devin mai avansate, ele ar putea de asemenea să pătrundă treptat în nivelul strategic al DAO-ului. În timp, rolul „marginalizat” ar putea fi și mai redus.
Aceasta ridică o întrebare: ce se va întâmpla cu următoarea generație de DAO conduse de inteligență artificială, în care, în multe cazuri, oamenii ar putea fi doar furnizori de fonduri și spectatori?
În acest cadru, va deveni oare oamenii cei care au cel mai mic impact ca investitori interschimbabili, trecând de la modelul de co-proprietate a brandului la un model de mașini economice autonome mai asemănătoare cu gestionarea de către AI?
Cred că vom vedea mai multe tendințe ale modelului organizațional în scena DAO, în care oamenii joacă doar rolul de acționari pasivi și nu de manageri activi. Cu toate acestea, pe măsură ce deciziile semnificative pentru oameni devin din ce în ce mai rare și furnizarea de capital pe blockchain devine tot mai ușoară, menținerea suportului comunității ar putea deveni o provocare continuă.
Cum poate DAO să rămână proactiv
Vestea bună este că toate provocările de mai sus pot fi abordate activ. De exemplu:
În ceea ce privește guvernarea – DAO-urile pot încerca mecanisme de guvernare care să rețină anumite decizii de mare impact pentru alegătorii umani sau comisii de experți umani rotative.
Despre inconsistență – prin considerarea verificării consistenței ca o cheltuială operațională recurentă (cum ar fi auditul de securitate), DAO-urile pot asigura că agenții AI rămân loiali obiectivelor publice nu ca o problemă unică, ci ca o responsabilitate continuă.
Despre centralizare – DAO-urile pot investi în dezvoltarea abilităților mai largi ale membrilor comunității. Pe termen lung, acest lucru va reduce riscul ca puțini „genii AI” să controleze guvernarea și va promova o abordare descentralizată a gestionării tehnologiei.
Despre sprijin – pe măsură ce oamenii devin părți interesate pasive în mai multe DAO-uri, aceste organizații pot intensifica eforturile de a spune povești, de a crea misiuni comune și rituale comunitare, pentru a depăși logica directă a alocării capitalului și a menține suportul pe termen lung.
Indiferent de ce se va întâmpla în continuare, este clar că viitorul aici este vast.
Gândiți-vă la cum Vitalik a lansat recent Deep Funding, care nu este o încercare de DAO, ci o inițiativă destinată să folosească inteligența artificială și judecători umani pentru a crea un nou mecanism de finanțare pentru dezvoltarea open-source pe Ethereum.
Aceasta este doar un nou experiment, dar subliniază o tendință mai largă: intersecția dintre inteligența artificială și colaborarea descentralizată se accelerează. Pe măsură ce noi mecanisme apar și se maturizează, ne așteptăm ca DAO-urile să se adapteze și să extindă din ce în ce mai mult aceste concepte de inteligență artificială. Aceste inovații vor aduce provocări unice, așa că acum este momentul să începem pregătirile.