În industria blockchain, mulți profesioniști consideră că proiectele blockchain fără tokenuri nu au suflet. Aici, „tokenurile” se referă de obicei la tokenurile emise pe blockchain-uri publice, utilizatorii putându-le extrage în portofele descentralizate și tranzacționa pe blockchain sau pe burse centralizate. Dar, în realitate, pentru majoritatea proiectelor blockchain, fie că este vorba de designul economiei tokenurilor, operarea burselor sau integrarea tehnologiei cu blockchain-ul public, nivelul de profesionalism și maturitate nu este încă suficient de ridicat.

Mai important, emiterea și aplicarea tokenurilor se confruntă cu un mediu de reglementare complex la nivel global. Echipele de startup-uri care emit tokenuri direct nu doar că se confruntă cu o presiune enormă de conformitate, dar riscă și pierderea controlului asupra operațiunilor. Prin urmare, o opțiune mai sigură este de a stimula utilizatorii printr-un sistem de puncte, iar după stabilizarea ecosistemului, de a transforma treptat punctele în tokenuri, migrându-le pe blockchain pentru a realiza activarea.

Valoarea punctelor: de la stimulare la tranziție

Avantajul sistemului de puncte constă în faptul că oferă echipei un instrument de validare a pieței cu costuri reduse, evitând în același timp riscurile legale asociate cu emisia de tokenuri la început. Prin intermediul punctelor, echipa poate oferi recompense utilizatorilor în aplicație, sporind astfel loialitatea și activitatea utilizatorilor. Pe măsură ce mecanismul de puncte devine tot mai matur, acesta poate fi tokenizat, conferindu-i mai multă valoare și permițând circulația pe blockchain.

Această abordare nu doar că sporește flexibilitatea operațională a echipei, dar poate construi și încrederea și baza ecosistemului prin intermediul punctelor, pregătind terenul pentru economia tokenurilor în viitor. De exemplu, o platformă blockchain care promovează autodeterminarea comunității își stimulează utilizatorii să voteze și să participe la sarcini de guvernare prin puncte, iar după stabilizarea sistemului de puncte, introduce tokenuri pe blockchain, pentru a permite utilizatorilor să perceapă mai concret valoarea și rolul tokenurilor.

Luând drept exemplu recentul proiect de emitere a tokenurilor HashKey Group. HashKey Group a fost înființat în 2018 și este lider în domeniul serviciilor financiare pentru active digitale în Asia. Grupul HashKey este cunoscut pentru structura sa cuprinzătoare a ecosistemului Web3, acoperind mai multe domenii cheie, inclusiv tranzacționare, investiții, servicii de tokenizare și infrastructură. Principalele sale afaceri includ HashKey Exchange și HashKey Global, dintre care HashKey Exchange este prima bursă de active virtuale autorizată din Hong Kong, oferind utilizatorilor servicii de tranzacționare conforme și sigure; în timp ce HashKey Global oferă utilizatorilor din întreaga lume servicii variate de tranzacționare a activelor digitale, deținând o licență de tip F de la Autoritatea de Reglementare Financiară din Bermude.

HSK este tokenul de bază al ecosistemului HashKey, conceput pentru a susține rețeaua sa vastă de afaceri și pentru a spori participarea utilizatorilor. Cantitatea totală de tokenuri este fixată la 1 miliard, HSK fiind lansat printr-o distribuție nepublică, evitând riscurile legale și de conformitate care ar putea apărea în urma vânzărilor publice. Această metodă de distribuție leagă direct valoarea tokenului de activitatea ecosistemului, fiind astfel mai sustenabilă. În aplicațiile practice, HSK are multiple funcții. În cadrul bursei, HSK poate fi utilizat pentru a plăti comisioanele platformei și oferă deținătorilor reduceri la comisioanele de tranzacționare, reducând semnificativ costurile de tranzacționare. În plus, ca instrument principal de stimulare a comunității, HSK promovează participarea utilizatorilor la construcția ecosistemului prin diferite programe de recompensare, sporind activitatea comunității. Deținătorii de HSK pot avea prioritate în accesarea noilor produse și servicii lansate de HashKey, îmbunătățind astfel experiența utilizatorului. Această diversificare a designului aplicației face ca HSK să fie nu doar un token funcțional, ci și un motor cheie pentru dezvoltarea colaborativă a ecosistemului.

Modelul de emitere și scenariile de aplicare ale tokenurilor HASHKEY oferă echipelor de startup-uri o referință valoroasă. În procesul de emitere și promovare a tokenurilor HASHKEY, au fost adoptate următoarele strategii:

1. Stimularea și distribuția ecosistemului

Tokenurile HASHKEY nu au fost distribuite prin vânzări publice, ci prin stimulente interne ale ecosistemului. Această abordare evită riscurile de a încălca reglementările privind valorile mobiliare, în timp ce mecanismele de recompensare extind eficient baza de deținători de tokenuri.

2. Airdropuri bazate pe sarcini

Utilizatorii obțin recompense în tokenuri prin finalizarea unor sarcini specifice. Această abordare nu doar că întărește sentimentul de apartenență al utilizatorilor în ecosistem, ci și stimulează activitatea comunității și răspândirea brandului. De exemplu, HASHKEY a recompensat tokenuri prin activități ecologice pentru a stimula utilizatorii să partajeze și să promoveze conținutul ecosistemului.

3. Combinarea afacerilor cu tehnologia

Tokenurile HASHKEY în aplicațiile practice integrează multiple funcții, precum participarea la guvernare, plata comisioanelor și schimbul de servicii ecosistemice. Această design economic al tokenului nu doar că respectă logica comercială, ci și promovează aplicarea profundă a tehnologiei blockchain în domeniul financiar.

Această abordare progresivă de la puncte la tokenuri nu doar că permite HASHKEY să evite riscurile legale inutile, dar și să întărească încrederea utilizatorilor în proiect și loialitatea acestora.

Calea câștig-câștig dintre conformitate și validarea comercială

Calea de la puncte la tokenuri este atât cheia legalizării proiectului, cât și un pas necesar în validarea comercială. Ca antreprenori Web3, dacă emiterea tokenurilor se află pe harta voastră de viitor, poate că ar fi mai potrivit să începeți cu punctele, fiind o cale de dezvoltare mai adecvată. Putem analiza concret din următoarele patru perspective:

1. Validarea pieței prin stimularea utilizatorilor

Fie că este vorba de puncte centralizate tradiționale, fie de tokenuri descentralizate orientate spre viitor, problema esențială de rezolvat este acceptabilitatea din partea utilizatorilor. Valoarea de bază a sistemului de puncte din etapele incipiente constă în faptul că oferă echipei un instrument de testare a pieței cu costuri reduse. Prin mecanismul de recompensare a punctelor, echipa poate observa acceptabilitatea și loialitatea utilizatorilor față de proiect. De exemplu, o aplicație care promovează partajarea descentralizată a cunoștințelor poate concepe reguli de recompensare prin puncte: utilizatorii care încarcă conținut de calitate primesc puncte, iar conținutul care primește like-uri sau este salvat poate primi și recompense suplimentare în puncte. Această formă atrage utilizatorii timpurii să participe și, în același timp, acumulează date pentru proiect, oferind o bază reală pentru modelul economic al viitoarei tokenizări. De asemenea, datele de consum ale punctelor reflectă preferințele utilizatorilor pentru diferite servicii de plată. Această validare a pieței nu doar că îmbunătățește eficiența operațională a proiectului în stadiile inițiale, dar oferă și direcții pentru proiectarea ulterioară a tokenizării.

2. Alegerea momentului pentru tokenizare

Dintr-o perspectivă pragmatică, tokenizarea este o extensie naturală a dezvoltării sistemului de puncte, dar alegerea momentului necesită o corelare cu baza de utilizatori, construcția ecosistemului și pregătirea tehnologică. Inițial, stimularea utilizatorilor prin puncte pentru a participa la minting și tranzacționare, iar apoi, pe măsură ce sistemul de puncte devine matur, trecerea treptată la tokenizare, această strategie evită eficient problemele de vânzare lentă a tokenurilor sau pierderea utilizatorilor cauzate de „tehnologii imperfecte și ecosisteme nesănătoase”. De exemplu, un proiect NFT a realizat, în prima zi a lansării tokenului, un volum de tranzacționare zilnic de peste un milion de dolari după un an de operare a sistemului de puncte. Această alegere a momentului pentru tokenizare oferă un exemplu important pentru proiectele de startup.

3. Echilibrul între conformitate și finanțare

Multe echipe cred greșit că tokenurile sunt singurul instrument pentru atragerea investițiilor. În realitate, modelele de finanțare pot fi mult mai flexibile. Pentru majoritatea echipelor de startup-uri blockchain, în etapele inițiale se poate opta pentru o finanțare prin acțiuni pentru a obține fonduri, iar pe această bază, dacă proiectul are nevoie de emiterea de tokenuri în viitor, părțile pot stipula în acordul acționarilor că, atunci când proiectul ajunge într-o anumită etapă, se va aloca un anumit procent de tokenuri investitorilor. Această abordare satisface atât nevoile financiare ale echipei, cât și evită riscurile de conformitate ale vânzărilor directe de tokenuri. În plus, multe proiecte de startup-uri își înființează companii în străinătate (cum ar fi Hong Kong sau Singapore) pentru a atrage investitori calificați sau fonduri de investiții, combinând în același timp un mecanism de recompensare prin puncte pentru a spori loialitatea utilizatorilor. Astfel, se asigură conformitatea finanțării, dar se poate îmbunătăți evaluarea proiectului prin validarea datelor utilizatorilor și scenariilor comerciale. Această abordare satisface nevoile financiare, evitând în același timp riscurile de conformitate ale vânzărilor inițiale de tokenuri.

4. Validarea interacțiunii între tehnologie și aplicații

Validarea interacțiunii între tehnologie și scenariile comerciale este cheia succesului tokenizării proiectului. De exemplu, un proiect blockchain axat pe tranzacționarea energiei verzi a stimulat inițial utilizatorii de acasă să încarce datele de consum de energie și măsurile de economisire a energiei prin puncte, acumulând astfel o bază masivă de date energetice. În etapa de validare tehnologică, platforma a transformat punctele în tokenuri ecologice, combinând datele energetice off-chain cu contractele inteligente on-chain, realizând astfel trecerea de la puncte la tokenuri. Avantajul acestui model constă în faptul că punctele nu sunt doar un instrument de stimulare a utilizatorilor, ci oferă și date reale ale scenariilor aplicative în testele tehnologice, ajutând echipa să identifice problemele și să ajusteze strategiile. După mai multe ajustări ale modelului, tokenul a fost lansat pentru a stabili un rezervor public de riscuri, această strategie reducând semnificativ riscurile de eșec după lansare.

Prin strategiile menționate, echipa poate avansa constant în ceea ce privește conformitatea proiectului, dar poate valida și eficient valoarea comercială și cerințele utilizatorilor, punând astfel bazele solide pentru economia tokenurilor din viitor.

Rezumatul avocatului Mankiw

Trecerea de la puncte la tokenuri nu este doar o evoluție a modelului de afaceri, ci și o cale antreprenorială care combină validarea pieței cu inovația în conformitate. Într-un mediu de reglementare global din ce în ce mai complex, echipele de startup-uri ar trebui să renunțe la fanteziile de emitere a tokenurilor „imediat”, adoptând strategii graduale, începând cu punctele, acumulând date prin validarea pieței, optimizând mecanismele, și apoi transformând experiențele de succes în aplicații de activare pe blockchain.

Această abordare de „tokenizare progresivă” nu doar că reduce riscurile legale în etapele incipiente ale proiectului, ci și face procesul de validare a valorii comerciale mai natural și eficient. Antreprenorii din domeniul blockchain trebuie să experimenteze și să optimizeze constant în cadrul unui cadru de conformitate pentru a găsi o breșă în mediul de piață complex și dinamic. Antreprenoriatul pe internet se bazează pe pași mici și rapizi, dar explorarea în domeniul blockchain poate necesita o abordare mai stabilă și mai sigură.