Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, face apel la Uniunea Europeană să gândească strategic și să se angajeze în negocieri directe cu America, în loc să se grăbească la represalii asupra tarifelor primite.

Președintele ales Donald Trump a anunțat tarife masive: 60% pentru importurile din China și 10-20% pentru importurile din alte țări, inclusiv din Europa. Lagarde a avertizat că aceste măsuri, dacă nu sunt contestate sau s-ar întâlni cu o reacție bruscă, ar putea declanșa un război comercial global care nu ar beneficia nimănui.

Planurile tarifare ale lui Trump nu sunt complet clare. În timp ce a dezvăluit cifrele, a omis detalii cruciale, cum ar fi modul în care acestea vor fi aplicate, ce sectoare vor viza sau dacă se vor face excepții. „Trebuie să înțelegem domeniul de aplicare”, a spus Lagarde.

Ea a comparat tarifele direcționate pentru produse precum vehiculele electrice cu tarifele largi care ar afecta tot ce trece granițele SUA. Această lipsă de claritate face dificil pentru Europa să prezică consecințele exacte.

Răspunsul Europei și pericolul escaladării

Lagarde a cerut Europei să evite să cadă în tiparul „tit-for-tat” care caracterizează adesea disputele comerciale. Ea a subliniat stilul de negociere al lui Trump, subliniind intervalul de 10-20% ca dovadă că SUA ar putea fi deschise discuțiilor.

„Dacă anunți un interval, inviti la negociere”, a spus ea. Comisia Europeană a început deja pregătirea pentru potențiale tarife. Lagarde a recunoscut acest lucru, dar a avertizat să nu se bazeze pe ceea ce ea a numit o „strategie pentru carnetul de cecuri” – aruncarea cu bani la problemă.

În schimb, ea a sugerat că Europa ar putea face concesii oferindu-se să cumpere mai multe produse americane, cum ar fi gazul natural lichefiat sau echipamentele militare. Acest lucru ar arăta disponibilitatea de a coopera fără escaladarea tensiunilor.

Un război comercial, a spus Lagarde, ar răni pe toată lumea. PIB-ul general s-ar micșora și nicio țară nu ar ieși câștigătoare. Impactul nu s-ar opri la SUA și Europa. China, deja principala țintă a planurilor tarifare ale lui Trump, și-ar redirecționa probabil exporturile către alte piețe, inclusiv Europa.

Acest „scenariu de redirecționare” ar pune o presiune suplimentară asupra industriilor europene, care sunt deja vulnerabile. Deocamdată, Lagarde consideră că comerțul liber cu China ar trebui să rămână reciproc și benefic pentru ambele părți. Dar dacă politicile lui Trump perturbă acest echilibru, Europa ar putea avea nevoie să ia în considerare măsuri defensive.

Inflația, PIB-ul și efectele undă

Lagarde a abordat, de asemenea, modul în care aceste tarife ar putea afecta economia Europei, în special inflația și creșterea. Ea a recunoscut că efectele sunt greu de prezis, deoarece depind de domeniul de aplicare, durata și obiectivele exacte ale tarifelor.

Pe termen scurt, a spus ea, tarifele ar putea duce la o ușoară inflație. Dar un război comercial ar trage în sfârșit PIB-ul și ar destabiliza piețele globale.

Inflația nu este singura preocupare. Lagarde a subliniat cum incertitudinea privind tarifele a zdruncinat deja încrederea consumatorilor și a întreprinderilor. Deciziile de investiții sunt amânate, iar consumul a fost lovit.

BCE a luat în considerare aceste riscuri în previziunile sale economice din septembrie și va face acest lucru din nou în decembrie. Dar dacă situația se escaladează, pagubele ar putea depăși previziunile actuale.

Rolul Chinei și provocările Europei

Poziția Chinei în această dispută comercială este o altă durere de cap pentru Europa. Lagarde a subliniat riscul ca mărfurile chinezești să inunde piețele europene, deoarece acestea devin mai puțin competitive în SUA.

Acest lucru ar perturba industriile locale, forțând Europa să ia decizii dure cu privire la impunerea propriilor tarife de protecție.

Strategia Europei de a face față tarifelor lui Trump va da, de asemenea, tonul viitorului său economic. Lagarde a arătat exemplele trecute în care Europa a evitat represaliile și a ales în schimb negocierea. Când Trump a amenințat cu tarifele la oțel în trecut, Comisia Europeană a optat să se așeze și să discute. A funcționat. 

Lagarde a sugerat că aceeași abordare ar putea avea succes acum. Dincolo de tarife, Lagarde a folosit acest moment pentru a impulsiona reforme mai profunde în Europa, în special finalizarea uniunii piețelor de capital, mult discutată.

De ani de zile, liderii europeni au vorbit despre integrarea piețelor financiare în statele membre, dar progresul a fost dureros de lent. Lagarde a susținut că o uniune a piețelor de capital pe deplin funcțională ar face Europa mai rezistentă la șocurile externe precum tarifele SUA.

„Banii contează”, a spus ea, subliniind necesitatea unei singure autorități de supraveghere care să înlocuiască sistemul actual de 27 de autorități naționale de reglementare. Acest lucru ar reflecta Comisia pentru Valori Mobiliare și Burse din SUA, eficientizând supravegherea financiară și sporind încrederea investitorilor.

Lagarde a numit acest lucru un „catalizator” pentru reforme mai ample, inclusiv o mai bună securitizare și spațiu sporit în bilanțurile băncilor pentru finanțarea inovației.

Dar Lagarde a recunoscut provocările politice ale unificării sistemului financiar fragmentat al Europei. Ea a citat rezistența anterioară la supravegherea centrală, dar a remarcat că eforturi similare, cum ar fi Mecanismul unic de supraveghere pentru bănci, au reușit în cele din urmă. „Este laborios, dar funcționează”, a spus ea.

scăderea competitivității Europei

Competitivitatea regiunii a scăzut de zeci de ani, în special în domeniul tehnologiei și finanțelor. În timp ce SUA și China domină inteligența artificială, Europa rămâne în urmă. Lagarde a spus că Europa are talentul, dar se luptă să-și împiedice cele mai bune minți să plece în companii americane sau chineze.

Ea i-a îndemnat pe lideri să creeze un mediu în care inovația poate prospera și companiile pot crește fără a căuta finanțare în străinătate.

Sectorul financiar este un alt punct slab. Băncile europene, cândva la egalitate cu omologii lor americani, au rămas cu mult în urmă. Lagarde a remarcat că banca europeană medie este acum cu o zecime din mărimea JPMorgan sau Goldman Sachs.

Fuziunile transfrontaliere, precum acordul propus de UniCredit-Commerzbank, ar putea ajuta, dar se confruntă adesea cu rezistență politică. Fără bănci mai puternice, Europa riscă să rămână și mai în urmă în finanțele globale.

Lagarde a urmărit, de asemenea, sistemul de reglementare al Europei, despre care a spus că pune o povară excesivă asupra întreprinderilor. Întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), în special, se luptă cu volumul uriaș de documente necesare pentru a respecta reglementările de mediu și alte reglementări.

Întrebat despre impulsul administrației americane pentru dereglementare și răspunsul optimist al pieței de valori, Lagarde a recunoscut posibilitatea unor ajustări ale pieței, dar a respins temerile legate de o criză financiară.

„A fost puțin și vor fi mai multe”, a spus ea, referindu-se la potențialele corecții ale prețurilor. Cu toate acestea, ea a precizat că dereglementarea singură nu va declanșa o repetare a crizei financiare globale, adăugând cu încredere: „Oricum suntem pregătiți”.

De la zero la Web3 Pro: planul tău de lansare a carierei de 90 de zile