În timpul pandemiei COVID, economia globală s-a confruntat cu instabilitate din cauza perturbărilor din lanțurile de aprovizionare, pierderilor de locuri de muncă și stagflației. Susținătorii schimbărilor climatice au afirmat că acest lucru a avut un impact pozitiv asupra planetei, menționând o scădere de 5,4% a emisiilor. Aceștia au propus „închideri climatice” ca o modalitate de a perturba intenționat economia globală pentru a încetini schimbările climatice.
Unii experți, cum ar fi Mariana Mazzucato, au sugerat implementarea unor măsuri extreme, cum ar fi restricționarea utilizării mașinilor și interzicerea consumului de carne roșie, cu scopul de a transforma structurile economice și de a opera capitalismul diferit. Cu toate acestea, ideea de a combina închiderile epidemice cu închiderile climatice a fost respinsă ca „știre falsă” de către mass-media mainstream.
Închiderile s-au dovedit ineficiente și dăunătoare pentru economia globală, fără a opri răspândirea COVID-19. Fondul Monetar Internațional (FMI) a cerut acțiuni globale împotriva schimbărilor climatice, pledând pentru restricții asupra activității economice și emisiilor dincolo de măsurile pandemice. În loc de închideri directe, FMI și alte organizații globaliste ar putea prefera impozitele pe carbon, care ar putea avea un efect similar cu creșterile ratelor dobânzii folosite pentru a controla inflația.
Acest lucru ar putea duce la consecințe devastatoare pentru țările occidentale, cum ar fi crize energetice, penurii alimentare, pierderi de locuri de muncă și, în cele din urmă, colaps economic. Organizațiile globale, inclusiv FMI-ul, susțin că toate țările trebuie să atingă emisii nete de carbon zero până în 2030 pentru a preveni teoria „decalajului climatic”.
Acest lucru sugerează că o creștere a temperaturii de 1,5°C ar putea declanșa un efect de domino care ar duce la dezastre de mediu și emisii suplimentare. Cu toate acestea, nu există dovezi concrete care să susțină teoria decalajului climatic, deoarece legătura dintre emisiile de dioxid de carbon și încălzirea globală rămâne controversată. Scopul adevărat al impozitelor pe carbon și al reglementărilor climatice ar putea fi redistribuirea bogăției din țările dezvoltate către națiunile în dezvoltare, în timp ce se centralizează controlul asupra bogăției naționale și libertăților individuale.
Sursă
<p>Postarea Închiderilor Climatice: Un Plan pentru Controlul Economiei Globale și Libertății Individuale a apărut prima dată pe CoinBuzzFeed.</p>