Acest articol a fost adus de Cointelegraph Accelerator - o comunitate de investitori și fondatori crypto care lucrează împreună pentru a construi viitorul industriei.

Ultimii câțiva ani au văzut o creștere abruptă a apelurilor pentru cenzurarea libertății de exprimare sub pretextul de a ne proteja de dezinformare. Nu există o alternativă viabilă la a lăsa cetățenii să judece adevărul pentru ei înșiși, dar platformele mai bune ar putea să le ofere uneltele necesare pentru a face acest lucru.

Apelurile pentru cenzură impusă de guvern au venit din ambele părți ale coridorului și din toate colțurile lumii. UE a început să impună cenzura pe rețelele sociale cu Legea privind serviciile digitale, atât Brazilia cât și UE au amenințat X pentru că nu a reușit să suprime voci politice nefavorabile, o decizie a Curții Supreme a Statelor Unite a permis guvernului să împingă companiile tehnologice să elimine dezinformarea, Mark Zuckerberg a exprimat regret pentru cedarea în fața exact acestei presiuni din partea Casei Albe în timpul pandemiei, iar Tim Walz a afirmat că „nu există nicio garanție pentru libertatea de exprimare în ceea ce privește dezinformarea.”

Dezinformarea online este o problemă reală, dar dezinformarea în sine nu este nouă și nu este clar că oamenii sunt mai susceptibili la falsuri decât erau înainte. Acum douăzeci de ani, războiul din Irak a fost justificat prin afirmații de distrugere în masă acum pe larg discreditate. În timpul „Panicii satanice” din anii 1980, o investigație a peste 12.000 de rapoarte nu a reușit să susțină un singur cult satanic care abuzează copii. În anii 1950, McCarthy a lansat o panică roșie afirmând că erau sute de comuniști cunoscuți în Departamentul de Stat, fără nicio dovadă care să susțină acuzațiile sale. Nu cu mult timp în urmă, spânzuram vrăjitoare, o practică care persistă până în zilele noastre.

Procesele vrăjitoarelor din Salem. Sursa: Wikipedia

Multe dintre ceea ce este nou periculos în legătură cu dezinformarea astăzi nu este răspândirea informațiilor false în sine. Este capacitatea actorilor răi — împuterniciți de AI și pretinzând a fi utilizatori umani obișnuiți — de a promova deliberat dezinformarea. Hoarde de conturi false sau incentivizate coordonate creează iluzia consensului și fac ideile marginale să pară mainstream. Platformele populare de socializare de astăzi sunt ecosisteme închise, ceea ce face dificilă evaluarea reputației surselor sau a originii afirmațiilor. Suntem limitați la informațiile pe care platformele aleg să le măsoare și să le expună — urmăritori, aprecieri și statut „verificat”. Pe măsură ce AI devine din ce în ce mai capabil, media sintetice hiper-realistice subminează capacitatea noastră de a avea încredere în orice conținut brut, fie că este audio, video, imagini, capturi de ecran, documente sau orice altceva am consuma în mod tipic pentru a susține afirmații.

Politicienii înșiși nu sunt mai de încredere decât informațiile pe care încearcă să le cenzureze. Încrederea publicului în guvern este aproape la minime istorice. Multe dintre cele mai agresive eforturi de cenzură au vizat informații care s-au dovedit ulterior a fi adevărate, în timp ce narațiunile susținute de guvern au fost repetat discreditate. Același aparat de informații care ne-a avertizat proactiv cu privire la dezinformarea din această alegere a suprimat și a etichetat greșit povestea laptopului lui Hunter Biden ca „dezinformare rusă” în ultima rundă. În timpul pandemiei, un dezbatere științifică legitimă despre originile COVID-ului și măsurile de sănătate publică a fost redusă la tăcere, în timp ce oficialii au promovat afirmații despre măști, transmitere și vaccinuri pe care ulterior au fost nevoiți să le inverseze. Atât „Twitter Files” ale lui Elon Musk, cât și recentele recunoașteri de regret ale lui Mark Zuckerberg au expus amploarea presiunii guvernamentale asupra platformelor sociale pentru a suprima voci și puncte de vedere specifice — adesea vizând discursuri legitime mai degrabă decât dezinformare efectivă. Liderii noștri s-au dovedit periculos necorespunzători pentru a fi arbitrii adevărului.

Încrederea publicului în guvern este aproape la minime istorice. Sursa: Pew Research Center

Problema cu care ne confruntăm este lipsa de încredere. Cetățenii și-au pierdut încrederea în instituții, mass-media tradițională și politicieni. Platformele de conținut — Google, Facebook, YouTube, TikTok, X și altele — sunt constant acuzate de părtinire politică într-o direcție sau alta. Chiar dacă astfel de platforme ar reuși să modereze conținutul cu imparțialitate completă, nu ar avea importanță — opacitatea lor va genera întotdeauna conspirații și va invita la afirmații de părtinire și shadowbanning.

Din fericire, blockchains sunt mașini de încredere. În loc să necesite credință în autorități centralizate, ele oferă sisteme deschise, verificabile pe care oricine le poate inspecta. Fiecare cont are o istorie transparentă și o reputație cuantificabilă, fiecare piesă de conținut poate fi urmărită până la sursa sa, fiecare editare este înregistrată permanent și nicio autoritate centrală nu poate fi presată să manipuleze rezultatele sau să impună selectiv reguli. În perioada premergătoare alegerilor din SUA, nu este o coincidență că Polymarket — un market de predicție bazat pe blockchain, transparent și verificabil — a apărut ca o previziune de alegere în timp ce electoratul își pierde încrederea în sondaje. Transparența și verificabilitatea permit un teren comun de adevăr din care putem încerca să reconstruim încrederea socială.

Blockchain permite forme noi puternice de verificare. Instrumente precum WorldCoin demonstrează cum utilizatorii pot dovedi că sunt oameni unici, iar tehnologia similară poate verifica atribute concrete precum reședința, cetățenia sau acreditivele profesionale. Dovezile fără cunoștințe ar putea permite verificarea acestor atribute fără a dezvălui datele personale subiacente. Astfel de tehnologii ar putea dezvălui informații semnificative despre indivizii și mulțimile care participă la discursul online — fie că sunt oameni, de unde provin și ce acreditive dețin — în timp ce păstrează confidențialitatea utilizatorilor.

De exemplu, utilizatorii care caută sfaturi medicale ar putea filtra către medici verificați sau ignora ne-cetățenii în dezbaterile de politică internă. Dezinformarea în timpul războiului ar putea fi ignorată prin limitarea rezultatelor la membrii verificați ai diferitelor forțe armate. Politicienii ar putea concentra fluxurile și sondajele lor pe constituenți verificați pentru a evita să fie presați de iluzia indignării din partea unor fringe bine organizate sau a actorilor străini. Analiza bazată pe AI ar putea descoperi modele autentice între grupurile verificabile, revelând cum perspectivele variază între experți și public, cetățeni și observatori globali, sau orice alte segmente semnificative.

Verificarea criptografică se extinde dincolo de tranzacțiile blockchain. Inițiativa de autenticitate a conținutului — o coaliție de peste 200 de membri fondată de Adobe, The New York Times și Twitter — dezvoltă protocoale care acționează ca un notar digital pentru camere și crearea de conținut. Aceste protocoale semnează criptografic conținutul digital în momentul captării, încorporând metadate securizate despre cine l-a creat, ce dispozitiv l-a captat și cum a fost modificat. Această combinație de semnături criptografice și metadate de proveniență permite autentificarea verificabilă pe care oricine o poate inspecta. Un videoclip, de exemplu, ar putea conține dovezi criptografice că a fost realizat pe dispozitivul unui anumit utilizator, într-o anumită locație și la un anumit moment.

În final, protocoalele deschise permit terților să construiască uneltele de care utilizatorii au nevoie pentru a evalua adevărul și a controla experiența lor online. Protocoalele precum Farcaster permit deja utilizatorilor să își aleagă interfețele și abordările de moderare preferate. Terții pot construi sisteme de reputație, servicii de verificare a faptelor, filtre de conținut și unelte de analiză — toate operând pe aceleași date verificate. În loc să fie blocați în algoritmi opaci și moderare centralizată, utilizatorii primesc unelte reale pentru a evalua informațiile și alegeri reale în modul în care fac acest lucru.

Încrederea este un activ din ce în ce mai rar. Pe măsură ce credința în instituțiile noastre se erodează, în timp ce conținutul generat de AI inundă fluxurile noastre și platformele centralizate devin din ce în ce mai suspecte, utilizatorii vor solicita verificabilitate și transparență din partea conținutului lor. Noile sisteme vor fi construite pe dovezi criptografice mai degrabă decât pe autoritate instituțională — unde autenticitatea conținutului poate fi verificată, identitatea participanților stabilită și un ecosistem prosper de unelte și analize terțe sprijină căutarea noastră pentru adevăr. Tehnologia pentru acest viitor fără încredere există deja — adoptarea va urma necesității.

Ben Turtel (@bturtel) este Fondator și CEO al Kazm. Anterior, a fost fondator în Area 120 și inginer software senior lucrând pe AI aplicat la Google. Este consilier și investitor în startup-uri, Mentor la Cointelegraph Accelerator și scrie despre filozofie și tehnologie.

Twitter - Substack - Linkedin - LinkTree

Declinare de responsabilitate. Acest articol este pentru scopuri generale de informare și nu este destinat să fie și nu ar trebui să fie considerat drept sfat legal sau de investiție. Opiniile, gândurile și punctele de vedere exprimate aici sunt ale autorului și nu reflectă sau reprezintă neapărat opiniile și punctele de vedere ale Cointelegraph.