Autor: Brook
Traducere: Elaine&Sissi&Leia, TEAO
Anomaliile și lipsa inovației din lumea criptografică ridică întrebarea: ne îndreptăm oare spre un viitor ideal? (Revoluția protocolară și ingineria DigiLaw) Introducerea explorează dintr-o perspectivă sistematică esența lumii criptografice, punctele de blocaj în dezvoltare și posibilitățile infinite de construcție viitoare, oferind reflecții importante pentru a înțelege adevăratul aspect al acestui nou planet.
Cum putem realiza inițiativa lumii criptografice și menține un mediu de dezvoltare sigur și etic? Deși lumea criptografică avansează treptat, fiind încă într-un stadiu incipient de dezvoltare, multe ordini sunt încă în curs de stabilire, iar noii veniți care intră cu neglijență pot ajunge adesea la o situație în care „își pierd banii și bunurile”. Când infrastructura existentă nu poate susține bine inițiativa de descentralizare a lumii criptografice, putem oare colabora cu instituții tradiționale de reglementare și comunitatea pentru a stabili un mecanism care să monitorizeze și să reducă în mod spontan spațiile de rău, construind un „sistem imunitar” pentru lumea criptografică, curățând complet mediul de dezvoltare din lumea criptografică? De asemenea, putem permite oamenilor obișnuiți prin intermediul cărora se află să obțină o perspectivă globală, pentru a înțelege mai bine imaginea de ansamblu a dezvoltării lumii criptografice?
Tehnologie și mecanisme: motoare duale pentru viitorul lumii criptografice
Pentru a realiza inițiativa lumii criptografice, pentru a depăși dificultățile existente, în special pentru a dezmembra rădăcinile „răului”, trebuie să ne bazăm pe un motor dual de „tehnologie” și „mecanisme”.
„Nu mai suntem la început în criptografie.” Vitalik a afirmat că dezvoltarea rapidă a Ethereum și a soluțiilor Layer2, în special progresele în reducerea costurilor, creșterea vitezei de tranzacție și îmbunătățirea securității, marchează o etapă de maturizare a criptografiei. Cu adevărat, în cei peste unsprezece ani de la nașterea Bitcoin, Builder-ii tehnologici axați pe cod au adus o contribuție imensă la dezvoltarea continuă a lumii criptografice. Tehnologia este fără îndoială motorul principal al deschiderii „viitorului nelimitat” al lumii criptografice.
Cu toate acestea, „suntem la începutul utilizării criptografiei”. De ce criptografia nu a reușit să realizeze adoptarea la scară largă? Pe lângă faptul că prietenia și utilizabilitatea necesită îmbunătățiri, un alt motiv important este că cercetarea și aplicarea noastră în „designul și evoluția mecanismului pentru ecosistemul DigiLaw” sunt cu mult în urma dezvoltării tehnologiei criptografice. Esența pe care tehnologia o deschide vastă va produce „flori” sau va duce la „fructe rele”, depinde de existența unor mecanisme suficient de ingenioase pentru a ghida și reglementa eficient. Și în prezent, numeroasele anomalii din lumea criptografică reflectă într-o oarecare măsură că proiectarea mecanismului nostru nu este suficient de ingenioasă și completă, lăsând o mulțime de oportunități pentru rău, ceea ce reprezintă fără îndoială un obstacol major pentru popularizarea și adoptarea criptografiei.
Pentru a ajunge rapid la următorul miliard de utilizatori, trebuie să ridicăm urgent nivelul moral și de securitate al ecosistemului DigiLaw. Totuși, aceasta nu este o sarcină ușoară.
Ecosistemul DigiLaw: o nouă „specie”
Ecosistemul DigiLaw este o „specie” complet nouă, fără precedent în istoria umanității. DigiLaw, ca un set de reguli care ating scopuri specifice, permite participanților să colaboreze sau să joace în cadrul acestor reguli, construind astfel un sistem complex deschis și dinamic care se auto-evoluează (aceasta carte îl numește „ecosistemul DigiLaw”). Spre deosebire de sistemele complexe de inginerie „moarte” (mechanistice) precum circuitele integrate, avioanele, podurile etc., ecosistemul DigiLaw este mai aproape de sistemele ecologice naturale, clima globală, sistemul imunitar etc., fiind un sistem complex adaptativ „viu”, care nu include doar interacțiuni la nivel microscopic, ci și emergențe de la microscopic la macroscopic.
Este important de menționat că „mechanistic” și „adaptativ” nu sunt două stări complet opuse, ci se află la capetele opuse ale aceluiași spectru. În general, ecosistemul protocoalelor criptografice este mai înclinat spre starea „adaptativă”, dar în prezent, cercetarea mecanismului nu este suficient de avansată pentru a susține construirea și funcționarea sustenabilă a unui sistem „complet adaptativ”.
Designul și evoluția acestui tip de „sistem viu” reprezintă o provocare mondială complet nouă. Doar designul economiei de token implică probleme de nivel Nobel, cum ar fi jocurile inversate și compatibilitatea stimulentelor, cu atât mai mult cu cât aceste probleme ar trebui să fie ridicate la nivelul designului tokenului, designului DigiLaw și chiar designului întregului ecosistem DigiLaw (relațiile sunt prezentate în imaginea de mai sus). Din anumite perspective, dificultatea sa nu este mai mică decât designul avansat al circuitelor integrate, al rachetelor și avioanelor, al automobilelor sau al zgârie-norilor, așa că nu putem depinde doar de metoda „Model-Based System Engineering (MBSE)” care provine din aceste tipuri de sisteme „moarte”, ci trebuie să facem o îmbunătățire către metoda „Agent-Based System Engineering (ABSE)” care se aplică sistemelor vii cu fenomene emergente, pentru a înțelege, proiecta și simula comportamentele la diferite niveluri ale ciclului de viață al ecosistemului DigiLaw.
În plus, „sistemul viu” nu este doar o problemă de design, ci și evoluția sa se confruntă cu provocări enorme. Cum putem minimiza guvernarea artificială? Putem construi un sistem de autoreglare perfect care să ajusteze dinamic parametrii și mecanismele în funcție de schimbările din mediu și de starea internă de funcționare? Chiar și în viitor, putem utiliza AI puternic pentru a realiza adaptabilitatea sistemului „viu”?
Inginerii DigiLaw: apariția unei noi generații de talente
Din protocoalele de succes precum Ethereum, AAVE, Compound care au traversat ciclurile de piață, nu este greu să observăm că un aspect comun al acestor protocoale este că au investit mult timp și efort în proiectarea și evoluția mecanismelor.
La fel ca auditul de securitate tehnologică, cum putem judeca dacă un proiect este demn de încredere? Pe lângă a verifica dacă a efectuat un audit de coduri de securitate conform standardelor tehnice, trebuie să ne concentrăm și pe implicarea inginerilor DigiLaw în proiectarea și optimizarea continuă a structurii mecanismului și ajustărilor parametrilor ecosistemului său. Dacă există, acesta dovedește cel puțin că echipa proiectului acordă o atenție deosebită principiilor etice și sustenabilității, respectând securitatea bunurilor fiecărui participant și projetând cu grijă mecanismele în baza regulilor de funcționare ale ecosistemului.
(Notă: În domeniul ingineriei token, această categorie de talente este adesea numită „ingineri de token”, acest termen este într-adevăr caracteristic, nou și precis. Am oscilat între „inginer de token” și „inginer DigiLaw”. Dar, de exemplu, protocoalele precum AAVE, Compound etc. ca un ecosistem extrem de automatizat, au operarea parametrilor mecanismului economic (cum ar fi ajustarea ratelor de colateralizare, proporțiilor de lichidare etc. în cadrul activităților de împrumut) care afectează profund securitatea și eficiența întregului ecosistem al protocoalelor criptografice. Cu toate acestea, aceste probleme nu au legătură cu tokenul lor nativ, ci sunt punctele cheie ale dezvoltării solide și eficiente a protocolului Compound astăzi. Comparativ cu „token”, „DigiLaw” este un subiect mai cuprinzător; mă tem că denumirea „inginer de token” ar putea induce în eroare, lăsând impresia că aceste talente se concentrează doar pe „token”. Pe de altă parte, „inginer DigiLaw” reflectă mai precis natura muncii lor - ceea ce se proiectează și evoluează sunt reguli transparente și imposibil de modificat în lumea digitală. Prin urmare, aleg denumirea „inginer DigiLaw” ca pe versiunea 2.0 a „inginerului de token”.)
Cu toate acestea, în prezent, lumea criptografică nu dă suficientă atenție inginerilor DigiLaw. Deși organizații precum TokenEngineeringCommons continuă să promoveze dezvoltarea domeniului ingineriei token și au obținut rezultate semnificative, conceptul și metoda „TokenEngineering” nu sunt încă pe scară largă acceptate și utilizate. Multe proiecte și investitori rămân la nivelul „Tokenomics”, iar cunoștințele despre „TokenEngineering” sunt foarte limitate. Acest lucru reflectă într-o oarecare măsură că „încă suntem foarte la început” în ceea ce privește cercetarea și evoluția mecanismului ecosistemului DigiLaw, nu doar prin lipsa teoriei și practicii, ci și prin lipsa talentelor profesionale.
Dacă lumea criptografică dorește să depășească blocajele de securitate și eficiență, trebuie să exploreze mai departe potențialul și valoarea inginerilor DigiLaw.
Tehnologia este deschizătorul de tărâmuri necunoscute, iar mecanismele sunt păzitorii vastelor teritorii. Fără conducerea colaborativă a ambelor, este greu să construim un ecosistem DigiLaw echilibrat, robust și antifragil. Starea ideală finală este ca, fără intervenții umane, dezvoltarea tehnologiei și a mecanismelor să fie suficientă pentru a susține autoapărarea și optimizarea automată a eficienței interne a ecosistemului DigiLaw.
Cu toate acestea, dezvoltarea iterativă a tehnologiei și formarea inginerilor DigiLaw nu se realizează peste noapte. Atunci când cele două motoare nu pot susține pe deplin inițiativa lumii criptografice, avem nevoie de „apărare artificială externă” pentru a colabora în apărarea principiilor etice și a securității lumii criptografice.
Noua structură de apărare: construirea unui univers criptografic bazat pe etică și securitate prin tehnologie și mecanisme
Lumea criptografică are nevoie urgentă de a stabili un nou sistem de apărare împotriva riscurilor. Este foarte probabil ca, pentru o perioadă de timp, lumea criptografică să fie într-o stare mixtă de „centralizare” și „decentralizare”. Conceptul de „mixt” are două sensuri: în primul rând, „decentralizarea” DigiLaw este un proces progresiv; în al doilea rând, gradul de „decentralizare” al întregului proces de la capăt la capăt în care se află DigiLaw variază, de exemplu, deși unele protocoale DeFi sunt extrem de descentralizate, în procesul de realizare se bazează încă pe servicii de infrastructură centralizate, iar aplicațiile construite pe protocoale pot fi, de asemenea, centralizate.
Într-un astfel de sistem hibrid, structura de apărare ar trebui să fie, de asemenea, combinabilă. Starea ideală finală este - comunitatea să finalizeze auto-reglementarea „decentralizată” din partea de jos în sus, iar instituțiile tradiționale să finalizeze reglementarea „centralizată” din partea de sus în jos. În prezent, reglementarea de către guverne și alte instituții tradiționale progresează rapid, aceasta fiind o apărare externă și artificială. Deși această reglementare poate reduce anumite spații de acțiune dăunătoare, este posibil să limiteze dezvoltarea „decentralizată”. Cu ajutorul tehnologiei și instrumentelor, construirea unui sistem de auto-reglementare DigiLaw bazat pe comunitate poate suprima „răul” și riscurile sistemice din interior spre exterior, din partea de jos în sus. Această apărare internă poate aborda mai flexibil problemele de „rău” cu care se confruntă lumea criptografică, fiind în concordanță cu drumul prin care lumea criptografică își îndeplinește inițiativa prin mijloace descentralizate.
Concluzie: Conducerea colaborativă a tehnologiei, mecanismelor și sistemului de apărare
Prin urmare, pentru a realiza inițiativa lumii criptografice și a construi un mediu natural digital sigur și etic, în stadiul actual, este nevoie în primul rând de un motor dual de colaborare între tehnologie și mecanisme, plus un nou sistem de apărare combinabil. Aceste trei elemente nu trebuie să fie exhaustive, dar sunt cheia pentru a depăși blocajele în dezvoltarea lumii criptografice.
