Președintele BCE, Christine Lagarde, a avertizat că restricțiile comerciale în creștere ar putea readuce inflația la viață și ar putea lovi dur economia globală.
Vorbind la întâlnirile anuale ale FMI, Lagarde a clarificat că cooperarea internațională nu este doar un „nice-to-have”. Ea crede că este „crucială” dacă dorim ca creșterea globală să rămână pe drumul cel bun.
„Îngrijorările legitime cu privire la securitate și reziliența lanțului de aprovizionare nu pot să ne împingă spre o spirală de protecționism”, a spus Lagarde.
Ea a adăugat că mai multe bariere comerciale ar putea face totul mai scump prin creșterea costurilor pentru afacerile care depind de materiale importate și restrângerea bazei de furnizori. Acest lucru, a subliniat ea, ar lega mâinile băncilor centrale atunci când încearcă să gestioneze inflația.
Barierele comerciale globale s-au acumulat în tăcere în ultimul deceniu, alimentate de neîncrederea crescândă. Economiile majore nu sunt prea dornice să se bazeze unele pe altele pentru bunuri critice precum semiconductoarele, mai ales din țări cu legături diplomatice tensionate.
Și de când Rusia a invadat Ucraina, lumea a văzut doar mai multe dintre aceste probleme acumulându-se. Economiștii BCE au calculat că, dacă țările încep să ridice bariere în jurul „produselor strategice”, am putea privi o pierdere a PIB-ului echivalentă cu 6% la nivel global.
Într-un scenariu de worst-case (decuplare totală), ei estimează că cifra ar exploda la o pierdere a PIB-ului de 9%. Timpul lui Lagarde pentru acest avertisment nu este nici el o coincidență. Cu alegerile din SUA la doar câteva zile distanță, Donald Trump este din nou pe calea campaniei, cerând mai multe tarife împotriva Chinei și altor națiuni.
Dacă câștigă, cererea internă deja slabă a zonei euro ar putea suferi o lovitură mai mare, mai ales dacă tarifele lovesc exporturile sale către SUA anul viitor.
BCE se confruntă cu alegeri dificile privind ratele dobânzilor
Sub conducerea lui Lagarde, s-a luptat cu inflația. În octombrie, au făcut o mișcare îndrăzneață: reduceri de rate consecutive pentru prima dată în 13 ani. A fost o serie de reduceri, toate concepute pentru a contracara riscurile reduse de inflație și o perspectivă economică sumbră.
Inflația a fost revizuită la 1,7% în septembrie, mult sub ținta de 2% a BCE și o scădere uriașă față de 2,2% văzută în august. Mario Centeno, șeful băncii centrale a Portugaliei, a spus: „Adevărul este că cifra inflației din septembrie a fost foarte mică, mult mai mică decât ne așteptam.”
Și, deși Centeno vede o anumită marjă pentru optimism prudent, a lăsat ușa deschisă pentru o reducere mai mare a ratei. „După aceea, trebuie să ne uităm la datele primite”, a spus el, sugerând că o reducere de 50 de puncte de bază ar putea fi pe masă în decembrie dacă datele o susțin.
Membrul Consiliului de conducere al BCE, Klaas Knot, împărtășește această opinie. „O reducere a ratei dobânzii de jumătate de punct nu poate fi exclusă”, a spus el, deși a adăugat că aceasta ar depinde de datele care indică o scădere.
Knot a sugerat chiar că BCE ar putea fi aproape de atingerea obiectivului său de 2% anul viitor, dar datele ar trebui să susțină acest lucru în decembrie. El a descris scenariul ca fiind unul în care BCE ar putea „începe treptat să ridice piciorul de pe frână” și să se îndrepte spre o rată neutră în care nu stimulează sau încetinește economia.
Puncte de vedere împărțite privind drumul înainte
Consiliul BCE nu cântă aceeași melodie. Unele membri sunt complet împotriva unei reduceri drastice, considerând-o o mișcare riscantă în aceste „timpuri incerte”. Knot a descris abordarea lor actuală ca fiind „întâlnire cu întâlnire și dependentă de date”, pe care o consideră eficientă.
El a ironizat așteptările pieței, numindu-le „peste-optimiste” după ce cifrele slabe ale PMI și consumului au dus la mai multe discuții despre reducerile de rate.
Într-o subestimare în stil Amsterdam, el a rezumat perspectiva zonei euro ca fiind „nu atât de rea pe cât ar avea unii să creadă, dar cu siguranță nu este grozavă.” Dar a avertizat că economia trebuie să vadă prețuri în servicii și creșterea salariilor să se reducă pentru a atinge acel obiectiv în mod sustenabil.
Pe frontul politic, Knot a spus: „Restricția politică poate fi redusă mai repede dacă datele primite indică o accelerare susținută în disinflație sau o deficiență materială în recuperarea economică.”
Membrul Consiliului de conducere al BCE din Lituania, Gediminas Šimkus, are o poziție precaută cu privire la reducerile mari. „Ne îndreptăm spre direcția relaxării politicii monetare”, a spus el.
Când a fost întrebat despre așteptările pieței, a recunoscut disconfort, numind presiunea pentru reduceri mari „nefondată, decât dacă vedem ceva neașteptat și rău în date.”
Joachim Nagel, șeful Bundesbank-ului german, împărtășește rezervele lui Šimkus cu privire la prezicerea reducerilor viitoare. „Trăim într-un mediu foarte incert, așa că trebuie să așteptăm noile date și apoi trebuie să decidem”, a spus el.
Această incertitudine este reflectată în întreaga BCE, deoarece trei oficiali seniori au petrecut săptămâna trecută liniștind speculațiile de pe piață. Ei au subliniat că BCE rămâne fidelă abordării sale prudente, bazate pe date, înainte de întâlnirea crucială din decembrie.