Fondul Monetar Internațional (FMI) a publicat cea mai recentă Perspectivă a economiei mondiale la 22 octombrie 2024. Acest raport prezintă o imagine nuanțată a redresării economice globale, subliniind complexitățile controlului inflației, presiunilor fiscale și provocărilor structurale care variază de la o regiune la alta.

În ciuda unor progrese în limitarea inflației, FMI observă că bătălia nu este pe deplin câștigată. Inflația globală a atins 6,7% în 2023 și se estimează că va scădea la 5,8% în 2024 și în continuare la 4,3% în 2025. Cu toate acestea, presiunile inflaționiste rămân o provocare persistentă, în special în sectorul serviciilor și în țările în care salariile cresc, complicând eforturile de a stabiliza preturile. În plus, riscurile geopolitice, cum ar fi conflictul în curs din Ucraina și tensiunile comerciale dintre marile economii, continuă să alimenteze incertitudinea și ar putea exacerba tendințele inflaționiste, în special pe piețele de mărfuri.

În ceea ce privește creșterea, FMI estimează că creșterea PIB-ului global se va stabiliza la 3,2% atât pentru 2024, cât și pentru 2025. Deși acest lucru poate părea pozitiv, media globală maschează disparități regionale semnificative. Statele Unite, de exemplu, se așteaptă să înregistreze o creștere modestă, deoarece piața muncii rămâne robustă, iar cheltuielile consumatorilor arată rezistență. Între timp, zona euro se confruntă cu perspective mai slabe. Germania, cea mai mare economie din Europa, a fost afectată în mod deosebit de perturbările pieței energetice, inflație și producția industrială lentă, ceea ce a dus la așteptările generale mai slabe de creștere în regiune.

Piețele emergente și economiile în curs de dezvoltare prezintă o imagine mixtă. Asia rămâne un punct luminos, țări precum India prezentând un potențial de creștere puternic determinat de consumul intern și investițiile în infrastructură. Cu toate acestea, multe economii din Africa Subsahariană, Orientul Mijlociu și Asia Centrală se confruntă cu efectele volatilității prețurilor mărfurilor, instabilității politice și perturbărilor legate de climă. FMI observă că aceste regiuni sunt deosebit de vulnerabile la șocurile externe, care le-ar putea deraia eforturile de redresare. De exemplu, exportatorii de petrol din Orientul Mijlociu se confruntă cu prețuri fluctuante ale petrolului, în timp ce anumite părți din Africa Subsahariană încă se recuperează de la fenomenele meteorologice extreme care au deteriorat infrastructura și au afectat producția agricolă.

Una dintre preocupările cheie subliniate de FMI este necesitatea consolidării fiscale. Țări precum Statele Unite și China se confruntă cu niveluri în creștere ale datoriilor, exacerbate de cheltuielile legate de pandemie. În SUA, deficitul federal continuă să se extindă, stârnind îngrijorări cu privire la sustenabilitatea datoriei. În mod similar, China se confruntă cu încetinirea creșterii și cu nivelurile ridicate ale datoriilor corporative, care ar putea prezenta riscuri pentru stabilitatea sa financiară. FMI subliniază că politicile fiscale trebuie recalibrate pentru a asigura sustenabilitatea pe termen lung, recomandând măsuri specifice, cum ar fi reducerea cheltuielilor și creșterea veniturilor.

În ceea ce privește politica monetară, raportul evidențiază provocările cu care se confruntă băncile centrale în echilibrarea controlului inflației cu susținerea creșterii economice. În timp ce băncile centrale din economiile avansate au început să atenueze majorările ratelor dobânzilor, inflația rămâne o preocupare, în special în sectoarele de servicii. Creșterea salariilor este un factor-cheie al acestei inflații, unele regiuni înregistrând costuri în creștere cu forța de muncă, care ar putea duce la creșterea suplimentară a prețurilor. FMI îndeamnă băncile centrale să mențină o abordare prudentă, avertizând că relaxarea prematură a politicii ar putea duce la o reapariție a presiunilor inflaționiste.

În ceea ce privește perspectivele pe termen mai lung, FMI avertizează asupra provocărilor structurale care ar putea afecta potențialul de creștere globală. Se spune că îmbătrânirea populației din economiile avansate este probabil să încetinească productivitatea și creșterea forței de muncă, reducând producția economică generală. FMI solicită reforme structurale urgente pentru a aborda aceste probleme, inclusiv investiții în educație, tehnologie și infrastructură pentru a crește productivitatea și competitivitatea. FMI spune că cooperarea internațională va fi crucială în gestionarea riscurilor globale, cum ar fi fragmentarea comerțului, schimbările climatice și tensiunile geopolitice.

World Economic Outlook abordează, de asemenea, importanța abordării inegalității veniturilor, care a fost exacerbată de pandemie. FMI recomandă politici menite să îmbunătățească accesul la educație, asistență medicală și rețele de siguranță socială pentru a se asigura că beneficiile redresării economice sunt împărțite mai larg. Pe piețele emergente, abordarea inegalității va fi esențială pentru susținerea creșterii economice și prevenirea tulburărilor sociale.

În cele din urmă, raportul FMI subliniază rolul schimbărilor climatice ca un risc economic din ce în ce mai presant. FMI subliniază necesitatea unei coordonări globale în abordarea provocărilor climatice, în special în țările în curs de dezvoltare care sunt cele mai vulnerabile la fenomenele meteorologice extreme. Raportul sugerează că investițiile verzi și o trecere către surse de energie mai durabile vor fi esențiale atât pentru atenuarea efectelor schimbărilor climatice, cât și pentru stimularea creșterii viitoare.

Imagine prezentată prin Pixabay