Economia globală este sub foc. Nu sunt doar probleme legate de inflație sau lanțul de aprovizionare. De data aceasta, problema este politica proastă și datoria în creștere.
Guvernele acumulează datorii record, iar instabilitatea politică este o bombă cu ceas pentru toată lumea. Urmează alegerile din SUA, războiul în Ucraina se prelungește, tensiunea în Taiwan și haosul se așterne în Orientul Mijlociu. Totul se întâmplă în cel mai rău moment posibil.
Miniștrii de finanțe și șefii băncilor centrale se adună săptămâna aceasta la Washington pentru întâlnirile Fondului Monetar Internațional (FMI) și ale Băncii Mondiale. Dar nimeni nu se așteaptă la mult optimism.
Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, spune că participanții vor pleca „însuflețiți, ceva mai speriați”, în speranța că frica îi va determina să ia măsuri. Perspectiva este sumbră.
Instabilitatea politică înrăutățește lucrurile
Alegerile din SUA sunt un factor major în prognoza economică globală. Cu doi candidați foarte diferiți, miza este mare.
Donald Trump vrea să impună un tarif de 10% asupra tuturor importurilor, China fiind lovită și mai tare – până la 60%.
Potrivit analiștilor Wendy Edelberg de la Brookings Institution și Maurice Obstfeld de la Institutul Peterson pentru Economie Internațională, împreună cu nenumărați economiști, planul lui Trump ar face ravagii în afaceri.
Trump nu este de acord. El a spus lui Bloomberg:
„Cu cât tariful este mai mare, cu atât este mai probabil ca compania să vină în Statele Unite și să construiască o fabrică.”
Dar iată chestia: dacă China ripostează, PIB-ul Americii ar putea scădea cu 0,8% până în 2028, potrivit Bloomberg Economics. China nu ar scăpa ușor, dar lovitura ar fi mai mică, la 0,4%.
Europa, care se confruntă deja cu cererea slabă și cu investițiile în scădere, ar putea fi prinsă în focul încrucișat, deoarece mărfurile chinezești ieftine își inundă piețele.
Banca Centrală Europeană (BCE) a redus deja dobânzile de trei ori din iunie. Inflația pare să se răcească, dar președintele BCE, Christine Lagarde, nu sărbătorește.
„Orice obstacole în calea comerțului contează pentru o economie precum economia europeană, care este foarte deschisă”, a spus ea, referindu-se la dependența Europei de comerțul internațional. Un nou război comercial ar înrăutăți lucrurile, iar redresarea fragilă a Europei s-ar putea spulbera.
În timp ce Europa se luptă cu comerțul, America se confruntă cu propriile probleme. Cheltuielile consumatorilor rămân puternice, iar companiile încă angajează, dar datoria guvernamentală crește rapid.
Trezoreria SUA a raportat că costurile dobânzilor datoriei au atins un nivel maxim în ultimii 28 de ani din cauza creșterii ratelor dobânzilor și a deficitelor bugetare masive. America nu este singură în asta.
FMI estimează că datoria publică globală va ajunge la 100 de trilioane de dolari până la sfârșitul anului. Guvernele rămân fără opțiuni pentru a remedia problema, iar recesiunile viitoare le-ar putea lăsa fără instrumentele necesare pentru a răspunde eficient.
Războaie și datorii: un dezastru global care așteaptă să se întâmple
Nu doar războaiele comerciale, ci și războaiele reale fac ravagii. Invazia Ucrainei de către Rusia este încă în curs, iar situația din Orientul Mijlociu se înrăutățește.
Bloomberg Economics estimează că, dacă va izbucni un război la scară largă în Orientul Mijlociu, prețul petrolului ar putea atinge 100 de dolari pe baril, reducând cu 0,5% din creșterea globală și sporind inflația cu 0,6%.
Prețurile mai mari ale petrolului înseamnă că totul devine mai scump, iar țările care se luptă deja cu datorii vor simți durerea și mai mult.
Între timp, China încearcă să-și mențină economia pe linia de plutire. Creșterea țării a încetinit, iar sectorul imobiliar este în dificultate.
Ca răspuns, factorii de decizie chinezi au lansat zilnic măsuri de stimulare, inclusiv reducerea ratelor de referință la împrumuturi cu 25 de puncte de bază. Rata principală a împrumutului pe un an este acum de 3,1%, în timp ce rata pe cinci ani este de 3,6%.
Aceste reduceri sunt menite să stimuleze împrumuturile corporative și împrumuturile pentru gospodării, cu speranța de a atinge ținta de creștere a Chinei de 5% în acest an. Dar succesul acestor măsuri rămâne incert.
Pan Gongsheng, guvernatorul băncii centrale a Chinei, a sugerat și noi reduceri ale ratei rezervelor obligatorii (RRR), care dictează cât de mult trebuie să păstreze băncile la îndemână.
O reducere de la 25 la 50 de puncte de bază ar putea avea loc până la sfârșitul anului, în funcție de lichiditate. Rata de răscumpărare inversă pe șapte zile este stabilită să fie redusă cu 20 de puncte de bază, iar rata facilității de creditare pe termen mediu va scădea cu 30 de puncte de bază.
Acestea sunt menite să susțină lichiditatea pe piață, dar este posibil să nu fie suficiente pentru a contracara provocările tot mai mari cu care se confruntă economia Chinei.
Concluzia este că, dacă guvernele nu acționează rapid, situația s-ar putea înrăutăți mult.