Reprezentanți din Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit, Statele Unite și Uniunea Europeană s-au reunit la recentul summit al concurenței G7 de la Roma, în perioada 3-4 octombrie 2024, pentru a discuta problemele complexe introduse de inteligența artificială , cu accent pe concurența pe piață.
Autoritățile de reglementare sunt din ce în ce mai de acord că sunt necesari pași agresivi pentru a garanta o concurență loială în industria AI, așa cum se vede în comunicatul comun care rezumă rezultatul summitului.
Săptămâna aceasta, DG COMP și @DigitalEU s-au alăturat summitului competiției @G7 de la Roma
Discuțiile cheie s-au concentrat pe provocările #Competiției generate de creșterea rapidă a AI.
Autoritățile G7 s-au angajat în dialogul și cooperarea globală în domeniul inteligenței artificiale și al concurenței
Toate informatiile
https://t.co/rluuk6jXK#G7Comp2024pic.twitter.com/LsSrS7SNFD
— EU Competition (@EU_Competition) 4 octombrie 2024
Blocajele în concurență și concentrarea resurselor
Creșterea rapidă a tehnologiei AI, în special AI generativă, a condus la câteva companii mari care controlează o cantitate disproporționată de putere. Aceste companii au un avantaj semnificativ față de potențialii rivali datorită băncilor lor enorme de date, infrastructurii computerizate sofisticate și accesului timpuriu la tehnicile AI.
Autoritățile au evidențiat cinci domenii majore de atenție în încercările lor de a menține condiții echitabile în sectorul IA. Disponibilitatea resurselor cheie pentru cercetarea AI, cum ar fi datele, procesoarele sofisticate și alte tehnologii specializate, precum și modelele AI în sine, reprezintă o provocare majoră. Autoritățile înțeleg că barierele de intrare și creșterea sunt severe pentru firmele mai mici și noii intrați în absența unui acces echitabil la aceste inputuri vitale.
Studii recente din industrie afirmă că primii cinci giganți ai tehnologiei dețin peste 80% din datele necesare pentru a antrena modele mari de limbaj și reprezintă peste 70% din toate brevetele AI la nivel mondial. Autoritățile de reglementare sunt îngrijorate de faptul că această concentrare a resurselor poate duce la o structură de piață monopolistă în industria inteligenței artificiale.
Posibilitatea de coluziune posibilă de tehnologia AI este un alt subiect important. Autoritățile G7 sunt îngrijorate de faptul că controlul prețurilor și schimbul de informații între companiile de inteligență artificială ar putea fi posibile prin utilizarea puterii de piață, ceea ce ar duce la un comportament anticoncurențial care ar afecta consumatorii și ar împiedica inovarea. Această îngrijorare evidențiază necesitatea unei supravegheri stricte și a aplicării legii într-un sector în care natura creșterii IA ar putea face dificilă distincția între cooperare și coluziune.
Dificultăți cu proprietatea intelectuală și protecția consumatorilor
Efectele inteligenței artificiale asupra generării de conținut și a drepturilor de proprietate intelectuală sunt, de asemenea, priorități principale pentru G7. Au fost ridicate preocupări tot mai mari cu privire la modul în care sistemele AI generative pot submina munca creatorilor umani, ceea ce poate duce la o plată insuficientă și la o scădere a producției creative. Această problemă este legată de preocupările mai generale legate de salarizarea echitabilă în era digitală și de nevoia de a găsi un echilibru între progresul tehnologiei și apărarea drepturilor de proprietate intelectuală atât individuale, cât și colective.
Conform sondajelor recente, materialele generate de AI reprezintă deja 15% din fotografii și 25% din textul web. Acest lucru ridică îngrijorări cu privire la încălcarea drepturilor de autor și starea industriilor creative. Posibilitatea ca sistemele AI să creeze material care imită estetica autorilor umani fără a acorda credit sau plată îngrijorează cel mai mult autoritățile G7.
O altă problemă importantă care apare în comunicatul G7 este protecția consumatorilor. Autoritățile subliniază cât de crucial este protejarea clienților de datele inexacte sau înșelătoare produse de sistemele AI. Acest accent pe păstrarea integrității proceselor de luare a deciziilor consumatorilor este o reflectare a cunoașterii faptului că impactul AI depășește rivalitatea de pe piață până la elementele de bază ale încrederii clienților și sănătății pieței.
Un sondaj recent al consumatorilor din țările G7 a constatat că 62% dintre aceștia au întâlnit conținut generat de AI pe care l-au confundat inițial cu material produs de oameni, subliniind dificultatea tot mai mare de a distinge AI de informațiile produse de oameni.
Principii directoare și cooperare internațională
Autoritățile de concurență G7 au lansat o serie de principii directoare menite să promoveze piețe transparente și echitabile de IA pentru a aborda aceste probleme complexe. Concurența loială, accesul egal pe piață, alegerea consumatorilor, interoperabilitatea, inovația, responsabilitatea și transparența sunt toate incluse în aceste concepte. Scopul stabilirii acestor reguli de către reglementări este de a oferi un cadru care să poată ține pasul cu progresul rapid al tehnologiei AI, garantând în același timp că societatea în ansamblu beneficiază de aceste inovații.
Un interes deosebit este accentul pus pe standardele tehnologice deschise. Aceste tipuri de norme sunt văzute de autoritățile G7 ca o modalitate de a echilibra concentrarea puterii de piață și de a încuraja inovația. Aceste standarde pot fi esențiale pentru menținerea unui mediu AI competitiv și dinamic prin promovarea interoperabilității și evitând înrădăcinarea ecosistemelor închise.
Un aspect major al politicii G7 este colaborarea internațională. Autoritățile înțeleg că colaborarea transfrontalieră este necesară pentru o reglementare de succes, având în vedere natura globală a dezvoltării și implementării AI. Pentru a aborda caracterul interjurisdicțional al multor operațiuni comerciale legate de IA și pentru a garanta aplicarea uniformă a regulilor de concurență, este necesară o strategie comună.
Autoritățile de concurență din G7 adoptă o abordare proactivă a noii dinamici a pieței în jurul inteligenței artificiale, angajându-se la acțiuni antitrust rapide și puternice. Pentru a împiedica formarea monopolurilor sau oligopolurilor în industria AI, autoritățile de reglementare încearcă să abordeze orice dificultăți de concurență înainte de a se înființa. Spre deosebire de aplicarea antitrust reactivă convențională, această strategie proactivă recunoaște dificultățile speciale prezentate de dezvoltarea rapidă a tehnologiei AI.
Mulțumesc ministrului de Interne 
Matteo Piantedosi și colegii noștri italieni pentru o întâlnire plăcută a miniștrilor de interne G7 la Mirabella Eclano (Avellino) săptămâna aceasta pentru a consolida cooperarea noastră împreună pic.twitter.com/BRI8lhmQR5
— Ed Llewellyn (@EdLlewellynFCDO) 5 octombrie 2024
Atenția G7 pentru reglementarea AI vine într-un punct esențial în evoluția tehnologiei. Sistemele de inteligență artificială au o influență din ce în ce mai mare asupra muncii, piețelor și societății în ansamblu, pe măsură ce devin mai complexe și răspândite. Strategia de reglementare propusă de autoritățile de concurență G7 este un efort de a direcționa progresul IA într-o direcție care este în concordanță atât cu obiectivele economice, cât și cu idealurile sociale mai mari.
Găsirea echilibrului ideal între promovarea inovării și menținerea concurenței este una dintre principalele probleme cu care se confruntă reglementarea IA. Reglementările prea oneroase pot împiedica progresul tehnologic și pot reduce avantajele potențiale ale AI. Pe de altă parte, lipsa de supraveghere poate duce la concentrarea pieței și la captarea firmelor lider. Strategia G7 urmărește să găsească un echilibru atent între susținerea aplicării stricte a actelor anticoncurențiale și pledoaria pentru acces echitabil și standarde deschise.
Postarea Dincolo de algoritm: modul în care autoritățile de reglementare G7 rescriu regulile de implicare în cursa înarmărilor AI a apărut mai întâi pe Metaverse Post.