Din 1980 până în 1981, Rezerva Federală a ridicat rata dobânzii la 20%. În 1982, a izbucnit criza datoriilor din America Latină, iar America de Sud nu și-a revenit niciodată. A existat un decalaj de doi ani între creșterea ratei dobânzii și criză. Din 1988 până în 1989, în perioada bulei de preț a activelor din Japonia, Rezerva Federală a majorat ratele dobânzilor cu precizie, forțând Japonia să majoreze ratele dobânzilor și izbucnind bula de preț al activelor japoneză. În 1990, a izbucnit criza bulelor japoneze și a existat un decalaj de doi ani între creșterea ratei dobânzii și criză. Din 1994 până în 1995, Fed a majorat ratele dobânzilor de la 3% la 6%. În 1995, Fed a intrat într-un ciclu de majorări ale ratei dobânzii, iar apoi criza financiară asiatică a izbucnit în 1997. A existat un decalaj de trei ani între creșterea ratei dobânzii și criză.

Din 1998 până în 2000, Fed a majorat ratele dobânzilor de la 4,75% la 6%, apoi a izbucnit criza bulei de internet din 2000, cu un decalaj de doi ani. Din 2004 până în 2006, Fed a majorat ratele dobânzilor de la 1% la 5,25%. În 2007, a intrat într-un ciclu de reduceri ale ratei dobânzii, iar apoi a izbucnit criza creditelor ipotecare subprime în 2008. A existat un decalaj de patru ani între creșterea ratei dobânzii și criză.

Din 2015 până în 2018, Fed a majorat ratele dobânzilor de la 0,25% la 2,5%, iar apoi piața financiară globală a scăzut în 2018. În 2019, a avut loc o criză de deficit de numerar în Statele Unite, forțând Fed să-și extindă de urgență bilanţul 500 de miliarde de dolari.

Epidemia a izbucnit în 2020, iar Rezerva Federală a tipărit bani nelimitat, ducând la o inflație scăpată de control în Statele Unite doi ani mai târziu. În 2022, Rezerva Federală a început să crească agresiv dobânzile, ridicând rata dobânzii de la 0,25% la actualul 5,5%. *1/10/24*