De ce unii oameni sunt întotdeauna părtinitori împotriva tranzacționării cu contracte?

Riscul de lichidare în tranzacționarea cu contracte există și în tranzacțiile la vedere, dacă piața se prăbușește, deținerile la vedere pot reveni la zero. Fie că este vorba de un contract sau de un spot, nucleul se află în mentalitatea și strategia comerciantului.

Stop loss este o plasă de siguranță pentru tranzacționarea contractelor, care limitează pierderea maximă într-o singură tranzacție. Dar pentru acei comercianți cu poziții grele, chiar dacă stabilesc un stop loss, presiunea psihologică cauzată de fluctuațiile extreme ale pieței le poate copleși sănătatea, ducând la eventuala lichidare a pozițiilor lor.

Pentru comercianții cu poziții ușoare, nu există o mare diferență dacă stop loss-ul este setat sau nu. Tranzacționarea pe poziții scurte oferă un spațiu mai mare de eroare, permițând comercianților să ia măsuri după ce confirmă că piața s-a inversat cu adevărat, mai degrabă decât să oprească frecvent pierderile pe fondul fluctuațiilor.

Evident, pozițiile grele și operațiunile contra tendinței sunt principalele motive de lichidare. Stop loss-ul este doar unul dintre instrumentele de tranzacționare, nu cheia principală pentru tranzacționarea prin contract.

Cheia pentru evitarea lichidării este de a menține pozițiile în mod rațional, de a judeca cu acuratețe tendințele și de a gestiona eficient emoțiile. Amintiți-vă, pe drumul spre tranzacționare, mentalitatea și strategia sunt la fel de importante.