Osario are acum 21 de șoferi pentru marca sa Bit-Driver și a realizat suficient profit pentru a cumpăra patru vehicule de închiriat
Șoferul de taxi Napoleon Osorio părăsește sediul ONG-ului My First Bitcoin din San Salvador pe 4 septembrie 2024. — AFP
Șoferul de taxi Napoleon Osorio părăsește sediul ONG-ului My First Bitcoin din San Salvador pe 4 septembrie 2024. — AFP
SAN SALVADOR: Napoleon Osorio este mândru că este primul șofer de taxi care a acceptat plata în Bitcoin în prima țară din lume care a făcut moneda criptomonedă ca mijloc legal: El Salvador.
El atribuie decizia președintelui Nayib Bukele de a banca Bitcoin acum trei ani cu schimbarea vieții sale.
„Înainte eram șomer [...] și acum am propria mea afacere”, a spus omul de afaceri în vârstă de 39 de ani, care folosește o aplicație pentru a taxa cursele în Bitcoin și acum își conduce propria companie de închiriere de mașini.
În urmă cu trei ani, liderul națiunii din America Centrală a jucat un pariu uriaș când a pus Bitcoin în circulație legală în încercarea de a revitaliza economia dolarizată și dependentă de remitențe din El Salvador.
El a investit sute de milioane de dolari din banii contribuabililor în criptomoneda, în ciuda avertismentelor privind riscurile de volatilitate din partea instituțiilor globale.
Osorio l-a creditat pe fondatorul american al ONG-ului „My First Bitcoin”, John Dennehy, că l-a încurajat să accepte plata în criptomoneda.
Acum are 21 de șoferi care lucrează pentru marca sa Bit-Driver și a obținut suficient profit din creșterea monedei pentru a putea cumpăra patru vehicule de închiriat.
Tată divorțat a doi adolescenți, nici nu se mai chinuie să plătească pentru educația lor.
Oferit ca opțiune
În timp ce Osorio s-a îmbogățit relativ cu Bitcoin, un studiu al Institutului Universitar pentru Opinie Publică a arătat că 88% dintre salvadoreni nu l-au folosit încă.
„De la început [...] a fost clar că a fost clar o măsură prost recomandată pe care populația a respins-o”, a declarat pentru AFP directorul institutului, Laura Andrade.
Un sfert din PIB-ul salvadorean provine din remitențele trimise acasă de membrii familiei, mai ales din Statele Unite.
