În acea zi, m-am așezat în fața computerului, uitându-mă la curba prețului jetoanelor Neiro, cu emoții amestecate. Cu câteva zile în urmă, piața era frământată și prețul lui Neiro scădea până la capăt am început să-mi bat o tobă în inimă, temându-mă că, dacă o țin în continuare, o să provoace pierderi mai mari. În ciuda luptei mele interioare, am decis în cele din urmă să-mi reduc pierderile și să ies, gândindu-mă că măcar aș putea salva o parte din principalul meu.

Când am apăsat pe butonul „vinde”, nu mi-am putut da seama dacă am fost uşurat sau puţin dispus. După ce am tăiat carnea, am fost atent la tendința prețurilor la Neiro, sperând că alegerea mea este corectă. Cu toate acestea, în mod neașteptat, în câteva zile, Neiro a început să revină puternic, crescând brusc, revenind la nivelul înalt înainte să-l vând și chiar a depășit acel preț.

Privind numerele în creștere de pe ecran, m-am simțit inconfortabil, de parcă cineva m-ar fi înjunghiat în inimă. Bogăția care era clar în mâinile lui acum câteva zile a devenit acum o oglindă. Regret ezitarea mea initiala, regret ca nu am mai persistat putin, si ca nu mi-am putut stabiliza mentalitatea in furtuna.

Prietenii au împărțit profiturile aduse de creșterea grupului, iar râsul lor părea să-mi sporească invizibil frustrarea. Momentul în care l-am vândut pe Neiro acum câteva zile mi-a tot repetat în minte și cu cât mă gândeam mai mult la asta, cu atât mă simțeam mai panicată.

Am început să reflectez de ce eram atât de nerăbdător să tai carnea în primul rând. Este pentru că ți-e frică să nu pierzi bani sau pentru că nu poți face față fluctuațiilor pieței? Această experiență m-a făcut să înțeleg că investiția nu necesită doar viziune, ci și credință fermă și suficientă răbdare. Pe viitoarea piață, sper să pot învăța din această lecție, să nu mă mai las influențat de fluctuațiile pe termen scurt, să învăț să rămân calm în vânt și ploaie și să aștept recolta care îmi aparține cu adevărat.