Printre evenimentele majore recente, demisia bruscă a guvernului francez a șocat Europa, în timp ce declarația de faliment a guvernului britanic a declanșat discuții pe scară largă în întreaga lume. Aceste două evenimente majore nu numai că au dezvăluit criza profundă din țările europene, dar i-au făcut pe oameni să se întrebe: Cât timp pot supraviețui Statele Unite în această serie de șocuri politice și economice?

text

Criza fiscală din Marea Britanie: faliment real sau dramă politică?

Când vestea șocantă că guvernul britanic a declarat „faliment” s-a răspândit în întreaga lume, prima reacție a multor oameni a fost șoc și neîncredere. Dar când scoatem suprafața surprizei, nu este greu să descoperim că această așa-numită declarație de „faliment” poate fi plină de calcule politice și dramă.

Anunțul în Parlament al noului ministru britanic de Finanțe Rachel Reeves nu este doar un raport privind situația fiscală, ci și o performanță politică atent concepută pentru a promova viitoarele politici fiscale și reforme politice.

Realitatea economică de bază este mult mai complexă decât „falimentul” declarat. Deficitul uriaș cu care se confruntă guvernul britanic este într-adevăr îngrijorător, dar mișcarea de a-l prezenta drept „falimentar” va acoperi probabil greșelile de politică și miopia politică.

Această tactică poate nu numai să distragă atenția publicului de la eșecul politicilor guvernului anterior, ci și să deschidă calea unor politici nepopulare, cum ar fi majorările de taxe. Acest tip de manipulare politică expune o problemă mai profundă: ascensiunea politicii populiste este strâns legată de haosul politicii economice.

Politica populistă a provocat un anumit nivel de perturbări sociale și economice nu doar în Marea Britanie, ci și în întreaga lume. Liderii politici iau adesea decizii care pot părea populare pe termen scurt, dar sunt extrem de dăunătoare economiei și serviciilor publice pe termen lung, pentru a răspunde sentimentului public.

Actualul incident de „faliment” din Marea Britanie este un caz tipic, care dezvăluie cum, atunci când operațiunile politice depășesc nevoile economice reale, întreaga țară este împinsă în pragul haosului.

Plafonul datoriei SUA: un semnal de alarmă sau un fenomen pe termen lung?

Pe măsură ce trecem de la „falimentul” fiscal al Marii Britanii pe celălalt mal al Atlanticului, situația datoriilor din Statele Unite devine și mai izbitoare. Datoria guvernamentală a SUA a depășit cifra astronomică de 35 de trilioane de dolari, devenind în centrul atenției globale.

Acest număr nu este doar un rezultat statistic, este o reflectare directă a unei serii de decizii politice și a stilului de management economic. O datorie atât de uriașă ridică adesea întrebarea: este această strategie fiscală sustenabilă? Sau este doar o altă formă de autodistrugere economică?

Strategia de gestionare a datoriilor a guvernului SUA a fost adesea de a ridica plafonul datoriei, o strategie aparent nesfârșită care a stârnit îngrijorări în rândul unei serii de economiști și factori de decizie. Creșterea datoriilor înseamnă că guvernul trebuie să plătească mai multă dobândă, ceea ce stoarce direct spațiul pentru cheltuielile publice.

Aproape jumătate din veniturile fiscale sunt folosite pentru a plăti dobânzi la datorie în fiecare an, ceea ce reprezintă o povară uriașă pentru orice economie. Această situație se intensifică în același timp în care cheltuielile în domenii cheie precum serviciile publice și investițiile în infrastructură continuă să scadă. Acest lucru nu afectează numai calitatea vieții de zi cu zi a oamenilor, ci și slăbește potențialul de creștere pe termen lung al economiei.

Politica fiscală și stilurile de management ale Statelor Unite și ale Regatului Unit prezintă asemănări izbitoare în unele privințe. Ambele guverne se confruntă cu datorii mari și provocări politice, dar se confruntă cu acestea în moduri foarte diferite. Statele Unite ale Americii au ales să-și ridice în continuare plafonul datoriei, în timp ce Marea Britanie și-a gestionat criza fiscală prin declarații politice precum „Declarația de faliment”.

Ambele abordări au problemele și riscurile lor inerente. Abordarea SUA poate duce la acumularea continuă a datoriilor și la acumularea treptată a riscurilor la un nivel incontrolabil. Abordarea britanică poate submina încrederea publicului în capacitățile de management financiar ale guvernului și poate declanșa o instabilitate economică mai largă.

Influența capitalistă: mâna invizibilă care controlează politica?

După o înțelegere profundă a dificultăților financiare din Statele Unite și Regatul Unit, nu este greu de găsit un fir comun: influența profundă a grupurilor capitaliste asupra formulării politicii guvernamentale.

Capitaliștilor, acest cuvânt pare să fi primit o anumită culoare misterioasă astăzi. Ei nu numai că controlează bogăția uriașă, ci și țin în liniște volanul politicii în culise. În această eră a financiarizării în creștere, puterea capitalului este peste tot, de la modelarea politicilor fiscale până la influențarea deciziilor de creditare guvernamentale, iar rolul capitaliștilor este atât de promotor, cât și de beneficiar.

Capitaliștii influențează deciziile economice ale guvernului în diferite moduri. Ei folosesc donații politice, activități de lobby și chiar controlul mass-media pentru a modela opinia publică și direcția politicii.

În formularea politicilor fiscale, grupurile capitaliste promovează adesea politici fiscale mai relaxate pentru cei cu venituri mari și companiile mari, ceea ce nu numai că mărește povara datoriilor guvernamentale, dar și agravează inegalitatea bunăstării sociale. Influența lor asupra politicii de îndatorare este, de asemenea, semnificativă, adesea prin creșterea plafonului datoriei guvernamentale pentru a crea mai mult spațiu economic și oportunități de maximizare a profitului pentru propriile activități de investiții.

În plus, influența capitaliștilor asupra politicilor fiscale guvernamentale se reflectă și în controlul acestora asupra resurselor economice. În multe țări, capitaliștii influențează prioritățile de cheltuieli guvernamentale, astfel încât mai mulți bani să curgă către industriile și zonele care sunt benefice pentru ei.

De exemplu, serviciile financiare, proiectele de infrastructură la scară largă etc., în timp ce serviciile publice precum educația și sănătatea sunt adesea neglijate din cauza fondurilor insuficiente. Această părtinire politică nu numai că inhibă bunăstarea generală și dezvoltarea egală a societății, dar și intensifică contradicțiile și conflictele dintre clasele sociale.

Pe măsură ce apelurile societății pentru „societate mare, guvern mic” devin din ce în ce mai puternice, acest model de elaborare a politicilor condus de capitalist este din ce în ce mai pus sub semnul întrebării și reflectat.

Deși acest model pune accent pe libertatea și eficiența pieței, deseori duce la micșorarea funcțiilor guvernamentale și la neglijarea responsabilităților sociale. Din ce în ce mai mulți oameni încep să realizeze că, dacă capitaliștilor li se permite să controleze politicile în mod excesiv, aceasta poate determina pierderea capacității guvernului de a răspunde la problemele sociale și la crizele economice, afectând în cele din urmă calitatea vieții tuturor și stabilitatea pe termen lung a societății. .

Găsirea unei ieșiri din criză: direcția viitoare a politicii fiscale din Regatul Unit

Pe măsură ce Marea Britanie se confruntă cu o serie de șocuri politice și economice, noul lider este supus unei presiuni intense nu numai pentru a stabiliza economia, ci și pentru a restabili încrederea publicului în guvern. În acest context, direcția viitoare a politicii fiscale din Regatul Unit primește atenție națională și globală. Aceasta nu este doar o ajustare strategică, ci și o revizuire cuprinzătoare a fundației societății britanice.

Marea Britanie trebuie să facă față deficitului său fiscal. Acesta nu este doar un joc de cifre, ci necesită inovație reală și curaj pentru a face schimbări structurale fundamentale.

Este posibil ca guvernul să fie nevoit să se desprindă de calea tradițională de creștere a impozitelor și de reducere a cheltuielilor și să exploreze cum să folosească tehnologia și industriile emergente pentru a crește baza de impozitare, optimizând în același timp cheltuielile publice pentru a se asigura că fondurile sunt utilizate acolo unde este cel mai necesar. Aceasta include investițiile în sistemele publice de sănătate și modernizarea sistemelor de educație pentru a asigura dezvoltarea socială pe termen lung și securitatea economică.

Marea Britanie trebuie, de asemenea, să se repoziționeze pe scena internațională. Independența politică post-Brexit oferă Regatului Unit o oportunitate unică de a-și remodela poziția economică globală. Regatul Unit își poate îmbunătăți imaginea și influența în comunitatea internațională prin stabilirea de relații comerciale mai echitabile și prin creșterea investițiilor în dezvoltarea durabilă și economia verde. Acest lucru nu numai că ar îmbunătăți vitalitatea economică internă, dar ar stabili și o nouă paradigmă pentru responsabilitatea globală a mediului.

final

Pe măsură ce explorăm dinamica fiscală în Regatul Unit, SUA și acum vrem să aflăm de la dvs. Cum credeți că va evolua politica economică în aceste țări? Ce impact global va avea situația datoriilor din SUA? Vă rugăm să vă împărtășiți opiniile în secțiunea de comentarii de mai jos și să vă alăturați discuției noastre. Dacă vi se pare că acest articol este inspirator, împărtășiți-l unui prieten și discutați împreună aceste evenimente globale cheie. Fiecare interacțiune pe care o aveți este cel mai mare sprijin și încurajare a noastră și împreună putem înțelege și influența profund viitorul lumii noastre.