Autor original: Sima Linwei, redactor-șef al DeThings
Suntem într-o epocă a haosului.
Conceptul Epocii Haosului provine din romanul științifico-fantastic al lui Liu Cixin „The Three-Body Problem”. În roman, Era haosului se referă la epoca catastrofală cauzată de haosul civilizației cu trei corpuri cauzat de mișcarea a trei stele. În ultimii ani, acest concept a fost extins la lumea reală pentru a descrie turbulența și incertitudinea societății noastre actuale.
De la sfârșitul anilor 1970, oamenii au simțit o nouă eră de aur a creșterii economice ridicate, condusă de participarea Chinei la procesul de globalizare. Această inerție a păcii și dezvoltării a făcut ca oamenii contemporani să uite mai ușor rolul „erei haosului”. „ în lunga istorie a omenirii. Proporţia.
Atacul asupra lui Trump este o caracteristică a unei ere a haosului. Privind înapoi la istoria Statelor Unite, fiecare asasinare a unui președinte a avut loc într-un moment precar. Aceste evenimente nu sunt doar tragedii personale, ci și un microcosmos al vremurilor.
Războiul civil american a fost plasat pe fundalul asasinarii lui Abraham Lincoln la Ford's Theatre în 1865. Războiul civil a fost un conflict uriaș despre sclavie și unitatea națională. Acest război nu numai că a remodelat peisajul politic al Statelor Unite, dar a afectat profund toate nivelurile societății americane. Asasinarea lui Lincoln a coincis cu capitularea Confederației. Războiul se terminase, dar haosul nu.
În 1963, John F. Kennedy a fost asasinat la Dallas. În acel moment, Statele Unite se aflau în apogeul Războiului Rece și erau supuse unei presiuni extraordinare în țară și în străinătate. Mișcarea națională pentru drepturile civile era în plină desfășurare, iar pe plan internațional s-a confruntat cu amenințarea roșie din partea Uniunii Sovietice. Asasinarea lui Kennedy a șocat lumea După război, Statele Unite au devenit un lider mondial binemeritat. Asasinarea unui lider mondial a marcat sfârșitul unei ere a idealismului și a scos la iveală situația complexă a Războiului Rece.
În 1981, Ronald Reagan a fost împușcat la Washington, DC. În acel moment, Statele Unite se confruntau cu o stagflație economică severă, inflația și șomajul rămânând ridicate. Administrația Reagan a încercat să scoată țara din mlaștină printr-o serie de reforme economice. Asasinarea lui Reagan nu a avut succes, dar bolnavul mintal care l-a asasinat pe președinte pentru a-și curte dragostea a evidențiat frământările economice și anxietățile sociale care stau la baza epocii.
În era haosului, cererea omenirii pentru monedă super-suverană și resurse digitale
În spatele asasinarii lui Trump se află criza cu care se confruntă neoliberalismul la scară globală. În primele două decenii ale secolului XXI, valul globalizării a cuprins lumea, iar schimburile și cooperarea în domeniile economic, cultural, științific și tehnologic între țări au atins cote fără precedent. Cu toate acestea, odată cu trecerea timpului, și procesul de globalizare începe să se confrunte cu provocări serioase. Diviziunile ideologice și dezvoltarea neuniformă au dus la apariția unor tendințe anti-globalizare. Multe țări s-au orientat către modele de dezvoltare orientate spre interior.
Această tendință anti-globalizare nu afectează doar comerțul și investițiile globale, ci are și un impact profund asupra sistemului financiar. Inconsecvența politicilor economice ale diferitelor guverne a agravat volatilitatea pieței valutare, iar sistemul monetar tradițional se confruntă cu presiuni fără precedent. Oamenii au început să realizeze că sistemul financiar existent nu poate face față mediului global din ce în ce mai complex și mai turbulent și era nevoie urgentă de a găsi o formă de monedă nouă și mai stabilă.
Antichități în vremuri prospere, aurul în vremuri tulburi. În trecut, dolarul american era moneda mondială recunoscută, aurul era unul dintre cele mai consensuale active anti-inflație, iar petrolul era sângele industriei. Dar într-o epocă în care procesul de digitalizare este ireversibil și AI avansează cu salturi și limite, cererea oamenilor pentru instrumente de acoperire care au suveranitate personală, soluționare în timp real și circulație globală este firească.
Conceptul de monedă super-suverană a fost propus ca răspuns la această cerere. Fiind monede digitale descentralizate, Bitcoin și alte active criptate nu sunt controlate de nicio instituție sau individ. Sunt replici matematice ale metalelor prețioase și posedă, de asemenea, caracteristicile resurselor digitale limitate. Apariția lor nu doar provoacă sistemul financiar tradițional, ci oferă și o nouă alegere pentru investitorii globali.
O cheie în era haotică
Caracteristicile tehnice ale criptoactivelor răspund în mod natural acestei nevoi. În primul rând, tehnologia blockchain asigură transparența și nemodificabilitatea activelor criptate. Fiecare tranzacție este înregistrată pe blockchain și întreținută și verificată în comun de noduri din întreaga rețea, făcând procesul de tranzacție deschis și transparent și dificil de manipulat.
În al doilea rând, natura descentralizată a cripto-activelor evită multe probleme în sistemul financiar tradițional. În sistemul financiar tradițional, băncile centrale și instituțiile financiare au un grad ridicat de control asupra emiterii și circulației monedei Acest control centralizat poate duce cu ușurință la erori de politică și abuz de putere. Activele criptate realizează un management descentralizat prin rețele distribuite, reducând riscul intervenției umane.
În plus, oferta limitată de active criptate și mecanismul de emitere controlat de algoritm evită, de asemenea, în mod eficient problemele inflației. Luând Bitcoin ca exemplu, oferta sa totală este limitată la 21 de milioane, ceea ce îl face potențial rezistent la inflație. În schimb, monedele fiat ale multor țări se confruntă cu probleme serioase de inflație din cauza politicilor necontrolate de tipărire a banilor.
Deși criptoactivele au arătat un potențial mare în investiții și stocare a valorii, aplicarea lor în domeniul plăților se confruntă în continuare cu multe provocări. Cu toate acestea, odată cu progresul continuu al tehnologiei și cu extinderea scenariilor de aplicații, ne putem aștepta la progrese în plata activelor criptate.
În ultimii ani, din ce în ce mai mulți comercianți și furnizori de servicii au început să accepte criptomonede precum Bitcoin ca mijloc de plată, în special în zonele cu o dezvoltare economică lentă. Aceste încercări și explorări au pus bazele popularității activelor cripto în plată camp. Cripto-activele nu numai că pot îmbunătăți eficiența și securitatea plăților, ci și pot reduce costurile și timpul plăților transfrontaliere. Plățile transfrontaliere tradiționale trebuie să treacă de obicei prin mai mulți intermediari, cu comisioane mari de procesare și timpi lungi de procesare. Plățile transfrontaliere ale activelor criptate pot realiza transferuri directe punct la punct, simplificând foarte mult procesul de plată și reducând costurile.
Odată ce criptoactivele pot face o descoperire în domeniul plăților și devin un instrument de plată folosit în mod obișnuit în viața de zi cu zi a oamenilor, potențialul lor ca cheie într-o eră a haosului va fi pe deplin dezlănțuit. În această eră agitată, Bitcoin și alte cripto-active oferă o nouă posibilitate de active sigure și instrumente de acoperire, în timp ce Web3 oferă un nou mecanism de încredere și un mod de a construi societatea.
Link original
