Recenta reuniune a Comitetului de la Basel (2-3 iulie) sa concentrat pe deciziile cheie de politică legate de expunerea băncilor la criptoactive. Aceste decizii fac parte din reformele în curs de la Basel III, o serie de reglementări inițiate în 2019 pentru a consolida rezistența băncilor din Uniunea Europeană printr-o supraveghere mai strictă, practici de gestionare a riscurilor și cadre de reglementare.

O propunere pentru un cadru cuprinzător de dezvăluire pentru deținerile de criptomonede ale băncilor a fost prezentată inițial în decembrie 2022 și deschisă pentru comentarii publice în mai 2023. Acest cadru a fost revizuit și include acum amendamente specifice la propunerea inițială, împreună cu actualizări ale standardului prudențial pentru deținerile de stablecoin (criptomonede concepute pentru a menține un preț stabil). Banca Reglementărilor Internaționale (BRI) a anunțat că standardele de dezvăluire finalizate vor fi publicate mai târziu în iulie.

Această transparență sporită prin dezvăluirea obligatorie este menită să beneficieze piața în două moduri: în primul rând, oferind o imagine mai clară a implicării băncilor în spațiul cripto, și în al doilea rând, prin încurajarea practicilor responsabile în cadrul industriei cripto în sine.

Comitetul de la Basel a luat în considerare în mod activ problema expunerii la criptomonede a băncilor din 2019. Inițial, o propunere din 2021 sugera clasificarea activelor cripto ca active de „Grupul 2” cu risc ridicat, atrăgând o pondere semnificativă a riscului de 1.250%. Acest lucru ar fi mandatat în esență băncile să dețină rezerve de capital echivalente cu valoarea totală a deținerii lor cripto. În plus, deținerile de active din Grupul 2 au fost limitate la doar 1% din totalul deținerilor de „Grupul 1” ale unei bănci (considerat un risc mai mic).

Monedele stabile, pe de altă parte, au primit o clasificare inițială mai blândă ca „Grupul 1b”, neavând cerințe suplimentare de capital în afara celor pentru activele tipice din Grupul 1. Cu toate acestea, monedele stabile considerate a avea mecanisme de stabilizare inadecvate au fost supuse reglementărilor mai stricte din Grupa 2. Această propunere inițială s-a confruntat cu respingeri semnificative din partea industriei cripto.

În decembrie 2022, comitetul a propus măsuri suplimentare, inclusiv stabilirea unei limite de scadență maximă pentru activele de rezervă ale băncilor și solicitarea supracolateralizării deținerilor de monede stabile pentru a atenua riscurile potențiale asociate cu depegging-ul prețurilor (o situație în care o monedă stabilă își pierde legătura cu o monedă fiat).

Dincolo de standardele de la Basel, comitetul a recunoscut și implicațiile de reglementare ale băncilor care își emit propriile monede stabile. Deși recunoaște că cadrele existente de la Basel abordează în linii mari aceste riscuri, comitetul s-a angajat să continue să monitorizeze evoluțiile în acest domeniu.

Implementarea Basel III a fost întârziată

Într-o decizie separată, punerea în aplicare a standardelor Basel III revizuite a fost amânată de la data țintă inițială de 1 ianuarie 2025 la 1 ianuarie 2026. Această întârziere oferă băncilor timp suplimentar pentru a se adapta și a respecta noile reglementări.

Este important de menționat că Comitetul de la Basel pentru Supravegherea Bancară, deși găzduit și sprijinit de BRI, funcționează sub guvernanța și îndrumarea băncilor centrale ale țărilor din Grupul celor 10 (G10). Aceste decizii politice recente reprezintă un pas semnificativ către stabilirea unui cadru de reglementare mai cuprinzător și mai axat pe risc pentru implicarea băncilor în peisajul cripto-activelor.