ce este tranzacționarea futures.

Tranzacționarea futures este un tip de tranzacționare cu instrumente financiare derivate în care participanții sunt de acord să cumpere sau să vândă un anumit activ la un preț predeterminat la o anumită dată în viitor. Scopul tranzacționării futures este de a gestiona riscul, de a specula cu privire la valoarea viitoare a unui activ sau de a profita de discrepanțe de preț între valoarea actuală și cea așteptată viitoare a activului.

Contractele futures sunt standardizate și tranzacționate pe burse organizate, cum ar fi Chicago Mercantile Exchange (CME) sau Intercontinental Exchange (ICE). Acestea se pot baza pe diverse active, inclusiv pe mărfuri (de exemplu, petrol, aur, produse agricole), instrumente financiare (de exemplu, acțiuni, obligațiuni, valute) și indici de piață (de exemplu, S&P 500, NASDAQ Composite).

Într-un contract futures, cumpărătorul (sau poziția lungă) este de acord să cumpere activul la prețul convenit la data expirării, în timp ce vânzătorul (sau poziția scurtă) este de acord să livreze activul. Valoarea contractului se bazează pe diferența dintre prețul convenit și prețul de piață al activului la data expirării.

Contractele futures au o anumită dată de decontare și sunt produse cu efect de levier, ceea ce înseamnă că comercianții nu trebuie să pună întreaga valoare a contractului pentru a intra pe o poziție. Acest lucru permite comercianților să controleze poziții mai mari cu o sumă mai mică de capital. Totuși, înseamnă, de asemenea, că potențialele pierderi pot fi amplificate dacă piața se mișcă împotriva poziției comerciantului.

Tranzacționarea futures poate fi utilizată în diverse scopuri, inclusiv hedging (reducerea riscului), speculație (pariu pe direcția pieței) și arbitraj (profitând de discrepanțe de preț între piețele conexe).